În urma discuțiilor recente dintre reprezentanți ai României și Germaniei, cooperarea în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice urcă vizibil pe agenda bilaterală. În timp ce Bucureștiul și Berlinul caută formule concrete de colaborare în tehnologii emergente și protejarea infrastructurilor critice, în plan regional există deja o infrastructură europeană gândită exact pentru acest tip de parteneriate: European Digital Innovation Hubs (EDIH).
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a propus, vineri, partenerilor germani, la sesiunea Comisiei Guvernamentale Mixte România – Baden – Württemberg, cooperarea în domenii tehnologice emergente, precum inteligența artificială și securitatea cibernetică, piloni ai inovării pentru tranziția verde și digitală.
‘Dialogul de astăzi a fost unul deschis și aplicat, așa cum cred că trebuie să fie orice discuție între parteneri care își doresc să avanseze rapid cu proiecte comune concrete. Într-o lume care se schimbă cu viteză, este clar că trebuie să ne sincronizăm mai bine, să găsim beneficii reale și tangibile pentru ambele țări și să inovăm, nu doar să ne felicităm pentru un nou acord semnat. Companiile din România și Germania lucrează deja foarte bine împreună, au ritmul lor, au nevoile lor, iar liderii politici au obligația de a le pune la dispoziție mecanisme și canale de comunicare menite să accelereze și să extindă aceste colaborări’, a declarat Radu Miruță.
Centrele europene de inovare digitală sunt „ghișee unice” pentru digitalizare, finanțate prin Programul Europa Digitală și cofinanțate de statele membre, cu misiunea de a sprijini IMM-urile și instituțiile publice să adopte tehnologii avansate. Ele oferă o paletă integrată de servicii – de la consultanță strategică și „test before invest” până la formare de competențe digitale, asistență pentru accesarea de finanțări și conectare la rețele europene de inovare.
În România există 7 European Digital Innovation Hubs (EDIH), denumite și Centre de Inovare Digitală (DIH), selectate de Comisia Europeană și distribuite pe regiuni de dezvoltare pentru a acoperi întreg teritoriul național.
- Regiunea Nord-Vest: DIH4Society și Transilvania DIH
- Regiunea Centru: FIT EDIH
- Regiunea Sud-Muntenia: Wallachia eHub
- Regiunea Sud-Est: CiTyInnoHub
- Regiunea Nord-Est: eDIH-DIZ / Digital Innovation Zone
- Regiunea Vest: DIGIVEST
Spre exemplu, în Transilvania, trei dintre aceste hub‑uri reprezintă resurse strategice pentru orice inițiativă româno‑germană: The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TDIH) și DIH4Society, ambele cu sediul în Cluj‑Napoca, dar și FIT EDIH cu sediul la Brașov. TDIH acoperă regiunea Nord‑Vest, oferind IMM‑urilor și instituțiilor publice acces la laboratoare de testare, servicii de diagnoză digitală, programe de suport pentru transformare și proiecte pilot, în timp ce FIT EDIH este specializat pe tehnologii precum inteligență artificială și cybersecurity. DIH4Society are, de asemenea focus pe securitate cibernetică, robotică inteligentă, calcul de înaltă performanță (HPC) și transformare digitală sustenabilă pentru societate, cu accent pe sectoare precum producție, sănătate și administrație publică. Pe de altă parte, în Banat, DIGIVEST, hub-ul european de inovare digitală pentru regiunea Vest a României, se specializează în accelerarea transformării digitale a companiilor prin integrarea sistemelor ERP, automatizarea proceselor și utilizarea tehnologiilor digitale avansate. Hub-ul sprijină industriile cheie ale regiunii, promovând inovarea și implementarea soluțiilor de securitate cibernetică pentru sporirea eficienței și rezilienței lanțurilor valorice.
Această dublă ancorare – regională și europeană – transformă EDIH‑urile într-un veritabil „liant” între ecosistemele de inovare românesc și german. Hub‑urile au rolul formal de a aduce la aceeași masă companii, universități, institute de cercetare, furnizori de tehnologie și autorități publice, ceea ce le permite să construiască proiecte comune de anvergură, dincolo de relațiile punctuale dintre firme sau instituții.
În domeniul inteligenței artificiale, un parteneriat româno‑german mediat de EDIH‑uri ar putea însemna, concret, laboratoare de co‑inovare, unde soluțiile AI dezvoltate de companii sau institute germane sunt testate în medii industriale din Transilvania – producție, sănătate, agricultură, orașe inteligente – cu feedback rapid și adaptare la specificul pieței locale. La rândul lor, start‑up‑urile și centrele de cercetare din regiune ar putea intra în lanțurile de valoare ale consorțiilor germane, contribuind cu date, expertiză contextuală și componente software specializate.
Securitatea cibernetică este celălalt pilon unde interesele celor două state se suprapun tot mai clar, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice europene. EDIH‑urile au mandat explicit să opereze într-un ecosistem „cu un nivel adecvat de securitate cibernetică”, iar hub-uri precum FIT EDIH au deja cybersecurity în lista tehnologiilor‑cheie, ceea ce le califică drept platforme naturale pentru proiecte pilot comune de apărare cibernetică a IMM‑urilor și a administrațiilor locale.
Pe lângă componenta tehnologică, EDIH‑urile pot deveni locul unde se construiesc standarde comune, proceduri și bune practici între partenerii români și germani. Prin conectarea la rețele precum EIT, Enterprise Europe Network și alte hub‑uri europene, TDIH, DIH4Society și FIT EDIH pot crea „coridoare de competențe” care să lege clustere industriale și universitare din Transilvania de centre similare din Germania, facilitând schimburi de experți, programe de training și proiecte finanțate prin instrumente europene.
Contextul cooperării româno-germane
La final de noiembrie 2025, discuțiile româno‑germane la nivel guvernamental au pus accent pe cooperarea în domenii tehnologice emergente, în special inteligență artificială și securitate cibernetică, în contextul consolidării relației bilaterale și al priorităților UE privind reziliența digitală. Dezbateri organizate de think‑tank‑uri de securitate și actori economici au subliniat potențialul României de a se integra mai profund în lanțurile globale de valoare prin proiecte comune de microelectronică, AI și cybersecurity cu parteneri germani.
Germania are deja o rețea densă de EDIH-uri și hub‑uri industriale digitale, inclusiv pe verticalele securitate cibernetică, industrie 4.0 și mobilitate, ceea ce creează un teren natural pentru parteneriate structurale cu hub‑uri românești. În acest context, EDIH‑urile din România, în special cele din Transilvania, pot contribui la conectarea IMM‑urilor și a instituțiilor locale la inițiative și consorții de cercetare‑inovare germane, dar și la transfer de bune practici în domeniul standardelor și certificărilor de securitate.
De ce EDIH‑urile pot fi liantul cooperării
EDIH‑urile funcționează deja ca interfețe de încredere între sectorul privat, universități, institute și autorități, exact tipul de arhitectură instituțională necesară pentru proiecte bilaterale complexe în AI și cybersecurity. Prin serviciile de „test before invest”, hub‑urile pot găzdui demonstrații tehnologice comune româno‑germane, laboratoare de co‑inovare și proiecte pilot în care soluțiile dezvoltate de companii germane să fie validate în ecosisteme industriale din Transilvania, și invers.
Mai mult, EDIH‑urile au mandat european să creeze „coridoare” de competențe între regiuni, prin conectarea la alte hub‑uri și rețele precum EIT, Enterprise Europe Network sau alianțe tematice pe AI. Acest rol de orchestrator face din TDIH și FIT EDIH candidați naturali pentru a fi puncte nodale în viitoare programe româno‑germane axate pe inteligență artificială sigură, infrastructuri critice digitale și soluții de securitate cibernetică pentru IMM-uri și administrații.
