Cine este românul ales să facă parte din board-ul EIC, programul UE care dispune de fonduri de 10 miliarde de euro pentru finanțarea organizațiilor inovatoare

Sorin Moisă, un antreprenor român, a fost numit în board-ul Consiliului European pentru Inovare (EIC), organismul-cheie al Uniunii Europene care gestionează un buget de peste 10 miliarde de euro pentru finanțarea startup‑urilor de tehnologie și a organizațiilor inovatoare în perioada 2021–2027. Noul mandat al board‑ului EIC începe în 2026 și are miza de a orienta investiții de cel puțin 1,4 miliarde euro anual spre companii deep‑tech și proiecte cu potențial de scalare globală.

Comisia Europeană a anunțat recent noua componență a board-ului EIC, pentru următorii 2 ani. A numit astfel 15 membri noi, alături de 5 membri care au mai ocupat funcția. Președinte al board-ului a fost numit Michiel Scheffer, un antreprenor și manager olandez, cu experiență de peste 20 de ani în proiecte de inovare, alături de universități și institute de cercetare.

Consiliul European pentru Inovare este flagship‑ul UE pentru inovare de frontieră: identifică, finanțează și ajută la scalarea internațională a tehnologiilor de rupere de val, de la stadiu de cercetare timpurie până la comercializare. Programul EIC, creat în cadrul Horizon Europe, dispune de un buget total de aproximativ 10,1 miliarde EUR în perioada 2021–2027, combinând granturi, equity și servicii de accelerare pentru startup‑uri deep‑tech și proiecte de inovare radicală.

Board‑ul EIC este un organism independent de experți de înalt nivel – antreprenori, investitori, lideri din corporatii și cercetători – care consiliază Comisia Europeană asupra strategiei, priorităților și implementării programului. Membrii sunt numiți pe mandate de câte doi ani, în nume personal, cu posibilitatea reînnoirii de până la două ori, și contribuie la definirea apelurilor de finanțare, la calibrul instrumentelor (Pathfinder, Transition, Accelerator) și la legătura cu ecosistemele naționale de inovare.

Sorin Moisă este un fost europarlamentar care a lansat o companie de drone cu sediul central în Australia. El este licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale de la ASE București și are un masterat la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA). În perioada 2006–2016, Moisă și-a făcut doctoratul la Oxford, în Relații Internaționale. În 1997, în timpul studenției, el a început o carieră de jurnalist, în rețeaua Monitorul, activând în presă aproape 5 ani. Din 2002, s-a angajat la Comisia Europeană, ajungând în anul 2010 în funcția de director adjunct de cabinet al comisarului european pentru agricultură de la acea vreme, Dacian Cioloș.

În anul 2014, Moisă a ajuns europarlamentar, ales pe lista PSD. În această funcție, el a îndeplinit rolul de raportor din umbră din partea Grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European pentru acordul de liber schimb CETA, semnat între Uniunea Europeană și Canada, document care a dus, printre altele, la ridicarea regimului strict de vize pentru accesul cetățenilor români în Canada.

Sorin Moisă a demisionat din PSD în anul 2017, acuzându-l pe președintele de atunci al partidului, Liviu Dragnea, de atitudini anti-europene și naționalist-comuniste. El s-a alăturat atunci, ca independent, grupului PPE din Parlamentul European. După terminarea mandatului de europarlamentar, a ieșit din politică, iar din septembrie 2019 a cofondat startup-ul Sky Network, cu sediul central în Australia. Compania care produce și operează drone a fost lansată de Moisă alături de un alt antreprenor român, Lucian Despoiu. Al treilea cofondator al startup-ului este un fost pilot militar australian, Rory Houston. Acesta este și CEO-ul startup-ului Sky Network, în timp ce Sorin Moisă este președinte al companiei de drone.

Startup-ul Sky Network are prezență internațională, cu mai mulți români în echipă. În anul 2023, compania s-a remarcat printr-un contract cu MedLife, cea mai mare rețea medicală privată din România. Din acest parteneriat s-a născut un serviciu inovator prin care MedLife folosește drone pentru a transporta probe de laborator.

Cum a ajuns românul în board‑ul EIC

Comisia Europeană a relansat în 2025 apelul de candidaturi pentru noul board EIC, deschis antreprenorilor, investitorilor, cercetătorilor și liderilor de ecosistem din toate statele membre. Dintr-un total de 951 de candidați, au fost selectați 20 de membri: 15 nume noi și 5 cu mandate reînnoite, printre aceștia fiind și un antreprenor român, cu experiență în construcția de startup‑uri tech, acceleratoare și fonduri de investiții.

Președinte al board‑ului a fost numit olandezul Michiel Scheffer, antreprenor și manager cu peste două decenii de experiență în proiecte de inovare, universități și institute de cercetare, care va coordona activitatea consiliului în următorii doi ani. Noua componență a board‑ului va avea prima reuniune oficială pe 29 ianuarie 2026, moment în care va începe să contureze agenda și prioritățile EIC pentru următoarea perioadă de programare.

Ce înseamnă numirea pentru România

Prezența unui antreprenor român în board‑ul EIC înseamnă, simbolic, intrarea ecosistemului local la „masa mare” unde se discută direcția inovării europene, într-un context în care România este încă în grupa de jos a clasamentului European Innovation Scoreboard. La nivel practic, această reprezentare poate însemna o înțelegere mai bună, în interiorul Bruxelles‑ului, a obstacolelor cu care se confruntă startup‑urile românești: acces dificil la venture capital, legături slabe între universități și mediul privat, birocrație în implementarea granturilor și lipsă de capacitate administrativă la nivel național.

În paralel, experiența altor jucători români care au lucrat cu EIC – precum compania .lumen, primul startup din România finanțat de EIC Accelerator, cu 9,3 milioane EUR – arată că acest program poate deveni un canal major de finanțare pentru tehnologiile de vârf create aici. Faptul că în board se află acum și un antreprenor român cu rol de „voce” a ecosistemului local poate facilita mai multe proiecte românești câștigătoare, dar și o mai bună aliniere a politicilor naționale de inovare la standardele europene.

Ce bani pune EIC pe masă și cine poate beneficia

În perioada 2021–2027, EIC are la dispoziție peste 10,1 miliarde EUR, din care o parte merg către granturi pentru cercetare exploratorie (EIC Pathfinder), o parte pentru tranziția de la laborator la piață (EIC Transition), iar restul către EIC Accelerator – instrumentul dedicat startup‑urilor și IMM‑urilor inovatoare. Componenta de investiții, EIC Fund, a realizat deja investiții directe de circa 1,4 miliarde EUR în peste 300 de startup‑uri deep‑tech, mobilizând, prin co‑investiții private, de 3,5 ori mai mult capital decât cel public.

Pot aplica:

  • startup‑uri de tehnologie și IMM‑uri inovatoare, în special deep‑tech (AI, medtech, green tech, quantum, space etc.);
  • consorții de universități, institute de cercetare și companii pentru proiecte de cercetare aplicată și proof‑of‑concept;
  • organizații care dezvoltă infrastructuri și servicii de inovare cu impact european.

Pentru România, miza este ca actorii locali – de la fondatori de startup‑uri până la universități tehnice și hub‑uri de inovare – să folosească fereastra de oportunitate creată de această reprezentare în board‑ul EIC pentru a construi mai multe proiecte eligibile și competitive la nivel european.

Citește și

spot_img

Alte știri din aceeași rubrică

spot_img