Inteligența artificială (AI) și, mai recent, ramura sa generativă (gen AI) oferă României șansa de a-și transforma profund administrația publică, prin creșterea eficienței și îmbunătățirea serviciilor destinate cetățenilor. Potrivit estimărilor, adoptarea pe scară largă a acestor tehnologii ar putea crește productivitatea sectorului public cu până la un miliard de euro și ar contribui cu 30–50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040.
Progrese semnificative, dar și obstacole persistente
România a înregistrat pași importanți în direcția digitalizării, prin înființarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și prin adoptarea, în 2024, a Strategiei Naționale pentru Inteligență Artificială (SN-IA).
Cu toate acestea, persistă o serie de provocări care frânează progresul, precum deficitul de competențe digitale, lipsa specialiștilor în domeniu, infrastructura IT fragmentată și nivelul scăzut de utilizare a serviciilor publice online, pe care doar 25% dintre români le accesează, comparativ cu media europeană de 75%.
Totuși, România urcă în clasamentele internaționale: în Government AI Readiness Index realizat de Oxford Insights, țara ocupă locul al 58-lea la nivel global, înregistrând una dintre cele mai rapide creșteri din Europa de Est.
De ce contează inteligența artificială generativă
La nivel mondial, AI generativă poate crește PIB-ul țărilor cu până la 0,6% anual și ar putea automatiza 27% din orele de muncă până în 2030.
Spre deosebire de tehnologiile tradiționale de automatizare, gen AI poate gestiona sarcini complexe, precum redactarea proiectelor de decizii sau analiza și rezumarea automată a documentelor.
În administrațiile publice, potențialul de automatizare a crescut de la 15–25% la 45–60%, iar în activitățile administrative poate ajunge chiar la 80–90%.
Aceasta înseamnă mai puțină birocrație, mai mult timp pentru servicii cu valoare adăugată și o administrație mai orientată către cetățean.
Modele internaționale care pot inspira România
Mai multe guverne au demonstrat deja eficiența AI generative în procesele publice. Singapore a introdus sistemul VICA, folosit de peste 60 de agenții pentru a gestiona automat peste 800.000 de solicitări lunare.
În Marea Britanie, autoritatea pentru pensii utilizează AI pentru procesarea dosarelor, economisind anual peste 230.000 de ore de muncă.
În Statele Unite, Departamentul Apărării a implementat „AcqBot”, un asistent AI care automatizează redactarea contractelor de achiziții.
Aceste exemple arată că tehnologia poate fi integrată cu succes în procesele critice, cu condiția menținerii controlului uman asupra deciziilor finale.
Cum ar putea fi aplicată AI generativă în administrația românească
În România, AI generativă ar putea transforma modul în care instituțiile publice interacționează cu cetățenii și gestionează informațiile.
Chatboții inteligenți ar putea oferi răspunsuri personalizate 24/7, sistemele de analiză ar putea automatiza interpretarea datelor, iar algoritmii de generare de conținut ar putea produce documente, rapoarte sau materiale educaționale adaptate nevoilor reale.
Totodată, AI ar putea simplifica achizițiile publice și managementul documentelor, reducând semnificativ timpul și costurile operaționale.
Impactul total estimat ar depăși un miliard de euro anual, dacă soluțiile ar fi implementate la scară națională.
Pașii necesari pentru accelerarea adoptării AI în sectorul public
Pentru ca România să valorifice pe deplin potențialul inteligenței artificiale, sunt necesare acțiuni coordonate la nivel național și organizațional.
La nivel de strategie, este esențială stabilirea unei viziuni clare și centralizarea eforturilor printr-un hub național de AI coordonat de ADR.
Investițiile în infrastructura digitală, în gestionarea seturilor de date guvernamentale și în formarea competențelor digitale trebuie să devină priorități.
Totodată, transparența și comunicarea eficientă a beneficiilor vor consolida încrederea publică.
La nivelul ministerelor și agențiilor, adoptarea AI trebuie să urmeze planuri clare de implementare, axate pe domenii prioritare.
Este necesară recrutarea și instruirea personalului specializat, consolidarea guvernanței datelor și adaptarea proceselor interne.
De asemenea, comunicarea constantă a beneficiilor pentru angajați și cetățeni va fi, de asemenea, esențială pentru succesul pe termen lung al acestor inițiative.
