Industria spațială europeană este în plină expansiune. Totuși, în ciuda acestui avânt, sectorul întâmpină dificultăți în a găsi cumpărători pentru unul dintre cele mai valoroase produse ale sale: datele.
La Living Planet Symposium 2025 din Viena, Agenția Spațială Europeană (ESA) și lideri din mediul privat au prezentat planurile ambițioase ale Europei și au cerut o colaborare mai strânsă pentru a acoperi golurile comerciale majore.
ESA are deja misiuni de succes. Mini-satelitul Φsat-2 trimite imagini de înaltă rezoluție și ajută la gestionarea dezastrelor naturale, detectarea navelor, combaterea pescuitului ilegal și monitorizarea poluării marine.
O industrie încă izolată
Pentru multe start-upuri europene, sectorul spațial seamănă cu o bulă izolată.
Daniel Smith, trimis special pentru comerț și investiții în spațiu al guvernului scoțian și fondator al AstroAgency, avertizează că există fracturi mari între actorii implicați: producători de rachete, operatori de sateliți și potențialii beneficiari din alte industrii.
„Companiile încă se chinuie să comercializeze aceste date. Nu reușesc să le vândă altor sectoare, pentru că industria spațială însăși nu este interesată să cumpere”, spune Smith.
Banii și lipsa cererii
ESA are pentru 2025 un buget de 7,68 miliarde euro, cu 1,4% mai mic decât în 2024, și departe de cele 25,4 miliarde dolari alocate NASA sau de resursele agenției chineze CNSA.
Pentru a rămâne competitivă, ESA are nevoie de sectorul privat.
Dar dacă firmele europene nu vor genera cerere solidă pentru servicii bazate pe date spațiale, întreaga industrie, de la porturi spațiale până la producători de sateliți și rachete, este în pericol.
„Văd companii de observare a Pământului, unele cu peste zece ani de activitate, care se închid pentru că nu reușesc să se vîndă”, avertizează Smith.
Deși ESA oferă granturi și programe de sprijin, acestea nu pun accent pe monetizare și pe utilizarea practică a datelor.
În realitate, aplicațiile sunt numeroase: de la prognoza meteo și monitorizarea schimbărilor climatice până la agricultură, energie, logistică, infrastructură, transport maritim sau finanțe.
Cum se pot folosi start-upurile de datele spațiale
Sectorul este împărțit între upstream (producție, lansare, operarea sateliților) și downstream (servicii care transformă datele satelitare în soluții concrete pentru firme).
Un exemplu pozitiv este compania Spire, care operează peste 200 de nano-sateliți și furnizează date pentru monitorizarea emisiilor, optimizarea IoT, analiza riscurilor maritime sau gestionarea dezastrelor naturale.
Alte exemple europene sunt Catalyst sau Hydrosat, care folosesc datele satelitare pentru irigații, securitatea alimentară și administrarea resurselor naturale.
Aplicațiile se extind și la infrastructură critică și gestionarea resurselor. Pădurile, barajele sau conductele pot fi monitorizate mai sigur și mai ieftin cu ajutorul sateliților dotați cu senzori radar, infraroșu sau camere HD, datele fiind combinate cu rețele IoT.
Companiile europene nu trebuie să-și lanseze proprii sateliți pentru a beneficia de date spațiale. Există deja furnizori care le pun la dispoziție constelații și servicii cu aplicații directe.
Viitorul observării Pământului depinde de cât de repede vor înțelege firmele europene valoarea acestor date.
