Inteligența artificială (AI) și supercomputing-ul schimbă complet modul în care funcționează rețeaua energetică, pe fondul noilor cerințe de energie și al soluțiilor inovatoare pentru gestionarea fluxurilor de electricitate.
Când ne gândim la companiile de energie, ne vin în minte, de obicei, instituții vechi, cu tradiție, care gestionează infrastructuri gigantice. Astăzi, însă, aceste companii trebuie să devină, în același timp, și companii digitale.
AI și explozia procesării de date mari (big data) creează noi cerințe energetice și schimbă modul în care energia este distribuită. Centrele de date uriașe care răsar în Europa cresc semnificativ consumul de energie, dar informațiile pe care le generează pot contribui și la economisirea energiei.
Lorenzo Fiorillo, director tehnologic la compania italiană Eni, a explicat la un workshop organizat de Euractiv că aceste progrese tehnologice modifică felul în care operează companii ca a sa. Deși Eni există din 1926, astăzi funcționează, practic, ca o companie de tehnologie a secolului XXI.
„Nu ne considerăm companie de tehnologie doar de acum. Această mentalitate face parte din ADN-ul nostru de mult timp, dacă te uiți la deciziile istorice. Dar astăzi tehnologia revine în centrul atenției, deschizând noi oportunități. Avem centre de date de mai bine de zece ani. Unul dintre primele centre majore de date din lume este în Italia, al doilea din Europa a fost HPC6, aici, în incinta noastră”, a spus Fiorillo.
Provocările centrelor de date
Participanții la workshop au subliniat că politica UE va fi esențială pentru ca Europa să fie lider în tranziția digitală a sectorului energetic. Viitoarea lege privind dezvoltarea AI și Cloud, parte a Planului de Acțiune AI al Comisiei Europene, urmărește să creeze un cadru de reglementare pentru sprijinirea acestor infrastructuri.
Scopul, explică Pablo Riesgo Abeledo de la departamentul de energie al Comisiei Europene, este să alinieze aceste inițiative cu obiectivele climatice și de autonomie strategică ale Europei și să poziționeze UE ca mediu competitiv global pentru implementarea AI de ultimă generație.
„Decizia strategică cu Legea Cloud și AI este clară: vrem aceste centre de date în UE, dar există provocări. Uneori consumul lor energetic este uriaș și continuă să crească. Pentru alte industrii consumatoare de energie, cum sunt oțelăriile, construcția durează ani sau chiar decenii. Centrele de date pot fi conectate mult mai rapid la rețea, ceea ce reprezintă o provocare uriașă pentru operatorii de rețea, anume să gestionezi o cerere atât de mare într-un singur punct într-un timp scurt”, a afirmat Abeledo.
El a adăugat că se caută soluții pentru a face aceste centre mai eficiente, în special în privința recuperării căldurii reziduale, deoarece centrele de date generează multă căldură. Această căldură ar putea fi folosită, de exemplu, pentru încălzirea orașelor.
Participanții au remarcat și că poziționarea strategică a noilor centre de date poate reduce presiunea asupra rețelei.
„Este important ca ele să fie în zone cu acces la energie regenerabilă abundentă și cu suficientă capacitate a rețelei și terenului,” a preecizat el.
Flux continuu de energie
Dar, potrivit lui Fiorillo, zonele bune sunt limitate iar cele apropiate de surse regenerabile și cu rețea disponibilă se ocupă rapid. astfel, este nevoie de alte soluții.
„Chiar dacă nu poți folosi direct energia regenerabilă sau când nu este continuă, iar acest lucru e crucial pentru un centru de date, trebuie să găsești alternative. La noi, lucrăm ca să producem energie și să capturăm CO2,” a explicat el.
Abeledo a adăugat că și blocajele birocratice vor fi abordate de Comisie, pentru că trebuie nevitate proiectele speculative sau activele blocate.
Datele cresc eficiența
Comisia nu se concentrează doar pe reducerea consumului de energie, ci și pe modul în care centrele de date pot spori eficiența întregului sistem energetic.
Supercomputing-ul centrelor de date poate, de exemplu, să crească acuratețea explorării combustibililor fosili și să optimizeze locația și performanța parcurilor eoliene.
„Dar trebuie să instruim oamenii să folosească aceste supercomputere și să optimizeze AI. Adoptarea AI rămâne o provocare, nu doar în Europa. Strategia trebuie să arate cum să facilităm acest lucru”, a spus Juan Pelegrin de la departamentul digital al Comisiei.
Vincenzo Renda, director pentru Politici de Transformare Digitală la DIGITALEUROPE, a adăugat că numărul IMM-urilor din UE care folosesc tehnologia este încă mic comparativ cu alte regiuni. Dar, viitoarea legislație privind mediul digital ar putea să simplifice reglementările și să ofere siguranță companiilor care vor să folosească modele AI și să le valorifice la maximum.