Buju, Stanciu și Asociații: Prin noile taxe, România ratează iar șansa de a deveni hub regional pentru start-upuri tech

Victor Buju, avocat și partener fondator al Buju, Stanciu & Asociații, și Vlad Mureșan, Senior Associate în cadrul aceleiași firme, spun că, prin noile măsuri fiscale anunțate de guvern, România riscă să devină „un caz de manual despre cum să-ți sabotezi industria de vârf chiar înainte ca ea să devină motor economic real”. Ei au răspuns câtorva întrebări pe această temă adresate de Digitalio.ro.

Cum credeți că majorarea impozitelor sau schimbările fiscale recente vor afecta investițiile și dezvoltarea startup-urilor IT din România?

Victor Buju: Într-o țară care și-a crescut cu greu o cultură antreprenorială în tech, ideea de a penaliza exact actorii care creează valoare, exportă inteligență și atrag investiții pare o încercare de a trage preșul de sub picioarele propriei economii.

Start-upurile nu fug de impozite, ci fug de instabilitate, imprevizibilitate și de acel aer stătut al politicilor publice redactate în birouri unde „digitalizarea” încă înseamnă să trimiți PDF-uri cu ștampilă fizică.

În loc să le ajutăm să zboare, statul ajunge să se comporte cu ele ca și cum am fi vameși fiscali la porțile Vestului.

Vlad Mureșan: Din punct de vedere fiscal, problema actuală a impozitării nu e procentul, ci lipsa de coerență: lipsa unui cadru predictibil, a unui orizont de planificare pe 3–5 ani.

Investitorii nu cer paradisuri fiscale, ci certitudini.

Or, în România, politica fiscală pare mai curând un joc de societate cu zaruri, nu un pact între stat și contribuabil.

Iar în acest joc, start-upurile pierd primele, fiindcă sunt mici, fragile și ușor de relocat.

Ce impact ar putea avea reglementările fiscale asupra competitivității companiilor IT românești pe piața internațională?

Victor Buju: Să ne înțelegem: competitivitatea internațională a firmelor IT românești e un miracol silențios. A fost obținută în ciuda statului, nu datorită lui.

Dacă acum adăugăm un tumult de reglementări fiscale care schimbă regulile jocului de la o lună la alta, riscăm să ne transformăm ecosistemul tech într-un lot de clienți pentru consultanți de relocare fiscală din Dubai, Estonia sau Elveția.

Cine crede că programatorii români vor sta cuminți să plătească impozite aleatorii la infinit nu înțelege natura rețelelor globale. Talentul circulă și inovația nu are pașaport biometric.

Vlad Mureșan: Fiscalitatea e parte din „soft power”-ul unei țări. Fiscul poate deveni partener de creștere sau sabotor involuntar.

Deocamdată, suntem (încă o dată) pe cale să ratăm o șansă geopolitică: aceea de a deveni hub regional pentru start-upuri tech, exact în timp ce piețele din Vest se satură, iar cele din Est se închid.

Considerați că măsurile fiscale adoptate susțin inovația și digitalizarea în sectorul IT sau riscă să încetinească ritmul de creștere al industriei?

Victor Buju: Cu tristețe o spunem: discursul public despre digitalizare și fiscalitate pare redactat de două ministere care nu se salută pe holuri.

În timp ce unii vorbesc despre „smart cities” și „AI-ul românesc”, alții pregătesc tratamente fiscale de epocă industrială, în care singura formă de inovație recunoscută este ștampila digitală în format TIFF.

Există un decalaj tot mai vizibil între energia reală a ecosistemului tech și lentoarea statului în a-i înțelege logica.

Dacă vrem inovație, avem nevoie de un stat partener, nu de un stat contabil.

Vlad Mureșan: Fiscalitatea, în forma actuală, nu doar că nu susține inovația, pare că nici n-o recunoaște.

Într-un climat internațional în care țările oferă sandboxuri legislative, deduceri pentru IP și stimulente pentru cercetare, România riscă să devină un caz de manual despre cum să-ți sabotezi industria de vârf chiar înainte ca ea să devină motor economic real.

Buju, Stanciu și Asociații este o societate de avocatură de business care oferă consultanță juridică în domenii tradiționale precum dreptul societar, proprietatea intelectuală și litigii, dar și în sectoare inovatoare, inclusiv tehnologii emergente precum inteligența artificială și blockchain.

Firma a dezvoltat Lawren.ai, primul chatbot juridic românesc, bazat pe inteligență artificială. Lawren.ai este un asistent virtual dotat cu inteligență artificială, pregătit să răspundă întrebărilor juridice și să ghideze utilizatorii prin cadrul legislativ.

Citește și

spot_img

Alte știri din aceeași rubrică

spot_img