Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă problemă legată de inteligența artificială: companiile nu o folosesc, însă Comisia Europeană avertizează că adoptarea lentă a inteligenței artificiale în Europa riscă să frâneze creșterea economică.
În timp ce Europa încearcă să contracareze dominația Statelor Unite în domeniul inteligenței artificiale, o nouă strategie urmărește accelerarea adoptării acestei tehnologii.
Companiile europene au fost lente în a implementa AI în procesele lor de lucru. Mai puțin de 14% dintre firmele europene au utilizat inteligența artificială anul trecut, mult sub media globală.
Lucilla Sioli, directoarea Oficiului pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene, a recunoscut că acesta „nu este o cifră grozavă”.
„Măsuri țintite pentru stimularea utilizării AI în sectoarele-cheie ale economiei”, se arată în proiectul strategiei.
Documentul propune integrarea tehnologiei în 11 industrii, de la producție și apărare până la sănătate și mobilitate, prin inițiative precum dezvoltarea de modele AI pentru condus autonom, descoperirea de medicamente sau o aplicație tip „app store” dedicată fermierilor.
În timp ce SUA, Orientul Mijlociu și China plasează AI în centrul strategiilor economice, ritmul lent al Europei riscă să compromită una dintre cele mai importante oportunități de relansare a creșterii economice, mai ales în condițiile în care UE nu a reușit să dezvolte propriile modele performante.
Această nouă strategie nu vizează neapărat câștigarea „curselor” pentru modele de AI europene, dar recunoaște că aceste eforturi au eșuat până acum.
„Dependențele” Europei de alte regiuni pentru hardware-ul AI ar putea fi folosite ca armă și reprezintă un risc semnificativ pentru lanțurile de aprovizionare, avertizează documentul.
Totuși, companiile nu ar trebui să se abțină de la utilizarea tehnologiei, spune executivul european.
„Ori de câte ori o companie sau o instituție publică se confruntă cu o nouă provocare, prima întrebare ar trebui să fie: Cum ne poate ajuta AI?”, a declarat recent președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
De la teorie la practică
În timp ce 4 din 10 mari companii europene au folosit anul trecut o formă de tehnologie AI (precum generarea de text sau imagini), doar una din 10 IMM-uri a făcut același lucru.
Diferența este uriașă comparativ cu alte regiuni: Camera de Comerț a SUA estimează că aproape 60% dintre micile afaceri americane folosesc deja AI, iar un studiu McKinsey indică o rată globală de adoptare de până la 78%.
Deși investițiile în AI sunt mai accesibile companiilor mari, provocarea rămâne identificarea domeniilor în care merită investit.
Guvernul polonez, de exemplu, a sondat intenția firmelor de a investi în cloud și AI.
„Peste 600.000 de companii poloneze vor să investească în cloud și AI în următoarele șase-opt luni”, a declarat ministrul digitalizării, Dariusz Standerski.
El a adăugat că problema nu este lipsa banilor sau dificultatea de a schimba procesele, ci faptul că firmele „văd doar soluții universale” și nu una „specifică nevoilor proprii”.
Pentru multe dintre ele, AI înseamnă încă doar chatboți de tip ChatGPT.
Pași mici, dar concreți
Strategia propusă prevede mai multe inițiative concrete, precum o platformă de aplicații pentru fermieri, care să le permită accesul la soluții AI utile în agricultură; „acceleratoare” dedicate robotizării și producției automatizate; sprijin pentru studiourile de creație care integrează AI în producția de conținut și o platformă AI pentru traduceri automate, care să facă știrile în alte limbi mai accesibile.
Unele măsuri sunt mai ambițioase, cum ar fi dezvoltarea unor modele AI europene capabile să analizeze în timp real situațiile de pe câmpul de luptă.
Înainte de lansarea oficială, oficialii Comisiei au subliniat că scopul nu este ca firmele „să bifeze” utilizarea AI, ci să o integreze în activitatea de bază.
„Vrem ca întreprinderile să folosească AI în procesul lor de producție, nu doar ca instrument de sprijin”, a spus Lucilla Sioli.
