La finalul primului semestru din 2025, peste 241.700 de oameni din întreaga lume dețineau active crypto de cel puțin 1 milion de dolari, față de 172.000 în urmă cu un an, potrivit unei analize Binance. Însă, în timp ce alte țări transformă potențialul crypto într-o sursă reală de investiții și dezvoltare, România rămâne mult în urmă și ocupă locul al 59-lea în Indicele Global de Adopție a Criptomonedelor realizat de Chainalysis, departe de lideri precum India, Statele Unite sau Pakistan.
În total, mai mult de 590 milioane de oameni la nivel global dețin criptomonede.
Unul dintre motivele principale pentru care România stagnează este lipsa unui cadru clar de reglementare. Țările care au stabilit reguli previzibile și echilibrate pentru piața cripto au înregistrat automat și o creștere a adopției.
Chainalysis arată că acolo unde guvernele au clarificat modul în care activele digitale se integrează în sistemul financiar, utilizarea lor a crescut vizibil atât în rândul oamenilor, cât și al companiilor.
În prezent, 76% dintre cele 75 de jurisdicții analizate la nivel global permit criptomonedele în cadrul unor reguli definite, iar 93% dintre statele membre ale Financial Stability Board s-au angajat să introducă sau să revizuiască legislația cripto până în 2025.
Spre exemplu, SUA au urcat pe locul al doilea la nivel mondial după ce autoritățile au aprobat fondurile de investiții (ETF-uri) bazate pe Bitcoin și au început să construiască un cadru federal pentru monedele stabile.
Brazilia a urcat constant în clasament, până pe poziția a cincea în clasament, după ce a introdus o lege clară pentru activele virtuale și un sistem național de plăți digitale, Pix, integrat cu Binance Pay, iar Coreea de Sud a folosit reglementarea pentru protejarea utilizatorilor, iar rezultatul a fost o creștere a încrederii și o participare mai activă a investitorilor locali.
România: mult entuziasm, puțină structură
În România, interesul pentru cripto este ridicat, însă lipsa unei strategii coerente și a unui cadru fiscal predictibil descurajează investițiile serioase.
Instituțiile financiare privesc fenomenul cu prudență, iar utilizatorii de retail se bazează în continuare pe platforme internaționale, fără o infrastructură locală clar reglementată.
Rezultatul este că România rămâne în afara marilor fluxuri globale de capital digital, deși are o bază de utilizatori tineri, educați tehnologic și deschiși la inovație.
Pentru ca România să urce în clasamente și să beneficieze de avantajele noii economii digitale, e nevoie de reguli clare privind impozitarea și raportarea veniturilor din cripto; licențiere și supraveghere transparentă pentru operatorii de platforme și educație financiară și digitală care să ajute oamenii să investească responsabil.
Până atunci, România va rămâne o piață de retail fragmentată, dominată de entuziasm, dar fără infrastructura care să transforme acest interes într-o economie digitală solidă.
