Statele Unite și Europa se confruntă cu o provocare comună: menținerea avansului față de China în cursa globală a inovației. Dar SUA s-au distanțat semnificativ în domenii digitale cheie, în timp ce Europa rămâne în urmă.
Administrația Trump recunoaște rolul esențial al tehnologiei în competiția geopolitică. A făcut din leadershipul global al SUA în tehnologie și inteligență artificială un pilon central al agendei sale de securitate națională, cel mai recent în AI Action Plan.
În timp ce SUA accelerează inovația tehnologică, Europa riscă nu doar să rămână în urmă pe termen scurt, ci să stagneze pe termen lung.
Declinul Europei nu se află în interesul de securitate națională al SUA. Continentul rămâne cel mai mare partener comercial al Americii, cu bunuri în valoare de 1,3 trilioane de dolari tranzacționate peste Atlantic în 2023, cu aproape 40% mai mult decât comerțul SUA cu China.
Investițiile americane în Europa și investițiile europene în SUA se ridică la trilioane. SUA are nevoie de o Europă prosperă pentru a concura cu China. Companiile americane beneficiază de acces la cei 450 de milioane de consumatori europeni, esențiali pentru excedentul comercial american de 71,1 miliarde de dolari în servicii.
Pe măsură ce serviciile digitale devin o parte tot mai importantă a acestui parteneriat economic fără egal, o Europă care rămâne în urmă la inovația tehnologică nu va fi nici competitivă economic, nici un bun partener comercial.
Dacă Europa poate face pașii dificili și necesari pentru a-și accelera competitivitatea tehnologică, completând domeniile unde SUA conduce detașat, va fi un partener mai puternic pentru Statele Unite.
În schimb, divergențele tot mai mari vor favoriza doar ambițiile Beijingului de a crea și controla infrastructura tehnologică globală. Pentru oricare dintre cei doi, SUA sau Europa, mersul pe cont propriu este pur și simplu un risc prea mare.
Europa are încă multe de oferit Statelor Unite
Companiile europene nu vor concura direct cu SUA, dar cercetătorii și inovatorii europeni au realizat descoperiri semnificative care au alimentat creșterea tehnologică americană. Un inginer software danez a construit motorul browserului Google Chrome, iar un inginer maghiar a creat Microsoft Office.
Talentul european a inventat comunicațiile video. Companiile și institutele de cercetare europene domină litografia, esențială pentru fabricarea celor mai sofisticate semiconductori.
Calculul cuantic? Europenii conduc eforturile în acest domeniu pentru mai mulți giganți americani.
Beneficiul este reciproc: companiile americane de tehnologie sunt printre cei mai mari investitori străini din Europa, cu investiții directe de 113 miliarde de dolari în sectorul informațional și 29,7 miliarde de dolari în producția de hardware în 2024.
Ele joacă un rol cheie în furnizarea de servicii, hardware, infrastructură cloud și altele. Amazon angajează peste 200.000 de europeni, iar Apple susține mai mult de 1,7 milioane de locuri de muncă.
Giganții americani investesc masiv în centre de date în Europa. La începutul acestui an, Google a acceptat să investească miliarde de dolari în Polonia pentru a sprijini inovația tehnologică și instruirea, integrarea AI și securitatea cibernetică.
Europa și SUA nu doar că au nevoie una de cealaltă, ci împărtășesc aceeași analiză asupra întrebărilor strategice cheie. Ambele recunosc că tehnologia reprezintă frontul decisiv al viitorului economic și de securitate.
Guvernele nu mai conduc inovația: companiile tehnologice generează creșterea productivității. În timp ce administrația Trump revendică viitorul tehnologiei, Europa simplifică propriile reglementări digitale.
UE și SUA, aliate împotriva Chinei?
Cel mai important, aliații împărtășesc evaluarea comună că dependența de China amenință leadershipul tehnologic occidental. Bruxelles a început să impună tarife pentru importurile de vehicule electrice chineze și să se elibereze de tehnologia chineză din rețelele de telefonie.
Washington impune controale stricte la exportul de tehnologii cheie către China. Start-upul chinez DeepSeek în domeniul inteligenței artificiale a zguduit presupunerea că SUA va continua să conducă. Președintele Trump l-a numit „un semnal de alarmă.”
Cheia pentru a câștiga cursa tehnologică este alianța Europa-SUA: doar acest parteneriat poate asigura independența față de China. Economia transatlantică integrată oferă aliaților un avantaj competitiv.
Dar SUA și Europa nu au stabilit încă o agendă care să concureze cu planul „Made in China 2025”. Europa trebuie să acționeze rapid pentru a accelera inovația, iar SUA să profite de oportunitățile de complementaritate strategică.
Dacă vor reuși, ambele părți vor câștiga și, mai important, vor fi SUA și Europa cele care vor stabili regulile noului sistem tehnologic global, nu China. Este timpul să gândim pe termen lung, dar să acționăm rapid.
Această lucrare propune o foaie de parcurs pragmatică pentru ca SUA și Europa să își maximizeze avantajele comparative comune și să asigure că democrațiile definesc și construiesc viitoarea ordine digitală.
Provocări comune pentru Bruxelles și Washington
Acord asupra controalelor la export pentru AI. SUA trebuie să recâștige încrederea că nu va bloca transferurile de tehnologie de vârf către Europa. AI Action Planul președintelui Trump abordează parțial aceste îngrijorări.
El promovează exportul către aliați, dar solicită și aplicarea strictă a controalelor pentru componente critice. SUA dorește să „alinieze măsurile de protecție la nivel global.” Acestea trebuie gestionate astfel încât toate statele europene să continue să beneficieze de tehnologie americană.
La rândul său, Europa ar trebui să adopte un cadru unificat de control al exporturilor pentru tehnologiile critice și emergente. În prezent, Bruxelles poate doar să sfătuiască guvernele naționale, ceea ce duce la negocieri lungi și aplicare neuniformă.
Controalele asupra utilizatorilor finali ar trebui armonizate, creând o listă unică europeană de tehnologii.
Menținerea fluxului de date. Regulile „bune” și acordurile existente trebuie păstrate, în special Cadrul de confidențialitate a datelor transatlantice, care permite transferul fără probleme al datelor private peste Atlantic.
Drumul până la acest acord a fost lung și dificil. Curtea de Justiție a UE l-a considerat „adecvat”, permițând continuarea transferurilor. Ambele părți ar trebui să evite modificări legislative care l-ar putea submina și să lupte pentru menținerea sa dacă va fi contestat din nou.
Fluxul liber de date este fundamental pentru obiectivele administrației Trump de inovație AI și securitate economică puternică.
Alinierea standardelor pentru AI. Planul de acțiune pentru AI al președintelui Trump are principiul „oportunitate înainte de toate.” AI are un potențial imens pentru bine, dar aduce și riscuri.
Aliații transatlantici trebuie să colaboreze. Totodată, accesul la ecosistemele de AI europene și americane trebuie analizat din perspectiva securității naționale, având în vedere colaborările persistente cu China și Rusia.
Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) ar trebui să coopereze cu omologii europeni. Fără a compromite ambițiile de a dezvolta AI sigur și etic, Europa ar trebui să își adapteze strategia de implementare a AI Act pentru a asigura instrumente eficiente și clare de conformitate.
Parteneriat în domeniul cuantic. Europa și SUA investesc miliarde în calculul cuantic. Acesta va deschide soluții pentru probleme astăzi imposibile, de la dezvoltarea de medicamente la fuziunea nucleară. Dar ar putea și submina securitatea criptării actuale.
Deși SUA conduce la finanțarea privată, Europa este pe locul doi, după China, la investițiile publice: aproape 7,7 miliarde de euro. Facilitățile din Finlanda, Franța și Țările de Jos sunt de prim rang.
Înainte ca tehnologia să fie larg implementată, aliații trebuie să își coordoneze abordările, inclusiv standardele de criptografie rezistente la atacuri cuantice.
Lansare comună în spațiu. SUA conduce în domeniul rachetelor reutilizabile și al comunicațiilor prin sateliți de orbită joasă, tehnologii pe care Ucraina le folosește pe front împotriva Rusiei prin Starlink.
Europa aduce capabilități semnificative, precum sistemul Galileo, programul Ariane și sateliții Copernicus. Investițiile coordonate ar sprijini comunicațiile securizate, navigația și monitorizarea climei.
Pact pentru semiconductori. SUA și UE trebuie să dezvolte urgent o strategie comună împotriva ambițiilor Chinei în domeniul cipurilor. ASML din Țările de Jos deține monopolul pe mașinile de litografie ultravioletă, critice pentru cipurile avansate, în timp ce SUA conduce în proiectarea de cipuri.
Unirea forțelor este strategică și vitală pentru securitate. Marea Britanie, prin Arm, ar trebui inclusă.
Folosirea summitului NATO pentru securitate. Summitul NATO din iunie 2025 a stabilit cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare, inclusiv 1,5% pentru securitate largă (protecția infrastructurii critice, apărare cibernetică, modernizare IT).
SUA și Europa trebuie să aprofundeze colaborarea dintre industriile lor de apărare, cu cercetare, achiziții și interoperabilitate comune.
Cooperare în minerale critice și lanțuri de aprovizionare. Aliații trebuie să își coordoneze investițiile pentru a oferi o alternativă credibilă inițiativei chineze Belt and Road. Mineralele critice reprezintă o vulnerabilitate strategică.
Parteneriatul pentru Securitatea Mineralelor avansează lent și are nevoie de un impuls. O inițiativă comună „Free Road” ar putea oferi partenerilor globali alternative reale. Exemple: Coridorul Lobito din Africa și Coridorul Economic India–Orientul Mijlociu–Europa.
