Comisia Europeană intenționează să lanseze, în 2026, o serie de legi privind infrastructura digitală, având ca obiectiv clar diminuarea dependenței Uniunii Europene de companiile tehnologice străine, în special cele din Statele Unite.
Această inițiativă readuce Bruxelles-ul pe un curs de coliziune cu Washingtonul, după un an în care administrația americană și-a apărat constant giganții Big Tech, aflați sub incidența legislației digitale europene.
Administrația Trump și-a exprimat nemulțumirea prin amenințări cu tarife, posibile sancțiuni economice și chiar prin interzicerea accesului în SUA pentru fostul comisar european Thierry Breton și pentru activiști din societatea civilă.
Programate pentru prima jumătate a anului, Legea rețelelor digitale, Legea privind dezvoltarea cloudului și a inteligenței artificiale, revizuirea Actului privind cipurile și Actul privind tehnologiile cuantice au o logică comună: consolidarea controlului european asupra infrastructurii digitale critice, de la conectivitate și servicii cloud până la centre de date, semiconductori și tehnologii cuantice.
Bruxelles-ul susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru întărirea „suveranității digitale”. În schimb, oficialii americani și grupurile din industrie le percep tot mai des ca fiind protecționiste și, posibil, motive pentru măsuri de retorsiune.
Această tensiune a fost evidentă recent când Daniel Friedlaender, șeful biroului european al CCIA (principala organizație de lobby a Big Tech din SUA), a declarat pentru Euractiv că îi va avertiza pe legislatorii europeni împotriva unei decuplări prea bruște de tehnologia americană, care ar putea provoca reacții de răspuns.
El a avertizat că Washingtonul ar putea „restricționa accesul companiilor europene pe piața americană”.
Declarațiile sale fac trimitere la o listă recentă a Reprezentantului SUA pentru Comerț, care identifică firme europene ce ar putea fi vizate de măsuri de represalii.
Totuși, Friedlaender a recunoscut că oficialii europeni înțeleg faptul că excluderea companiilor americane din Europa ar fi contraproductivă din punct de vedere economic, având în vedere că acestea investesc miliarde de euro în UE.
O opinie similară este împărtășită și de ministrul adjunct al Ciprului pentru politica digitală, țară care va deține președinția rotativă a UE între ianuarie și iulie 2026.
Cu toate acestea, disponibilitatea tot mai mare a SUA de a folosi dependența tehnologică a Europei ca instrument de presiune ar putea produce efectul invers.
Atât timp cât Europa nu dispune de un ecosistem digital propriu și independent, rămâne vulnerabilă, a declarat Sebastiano Toffaletti, secretar general al European Digital SME Alliance și susținător timpuriu al alternativelor digitale europene suverane.
Potrivit acestuia, instrumentalizarea constantă a acestei vulnerabilități de către guvernul american accelerează acum sprijinul politic în UE pentru legislații menite să reducă dependența de ecosistemele americane de cloud, AI și semiconductori.
