România este printre codașele lumii la utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, cu doar 44% dintre angajați care spun că au folosit AI în ultimul an, față de o medie globală de 57%. În același timp, firmele românești sunt ultimele din UE la implementarea tehnologiilor de AI, ceea ce adâncește ruptura dintre o „Românie conectată” la economia digitală și restul angajaților, în special din sectorul public.
Potrivit unui sondaj recent PwC, doar 44% dintre angajații din România afirmă că au folosit inteligența artificială la locul de muncă în ultimele 12 luni, mult sub media de 57% înregistrată în cele 48 de țări incluse în raport. Acest nivel plasează România pe locul 41 la nivel global, în zona de jos a clasamentului, alături de economii avansate ca Japonia și Ungaria, unde mai puțin de 40% dintre salariați folosesc AI în activitatea curentă.
Chiar și așa, salariații care folosesc deja AI evaluează pozitiv impactul: peste 70% spun că tehnologia le-a îmbunătățit calitatea muncii, le-a crescut creativitatea și i-a ajutat să facă mai multe sarcini într-un timp mai scurt. Majoritatea se declară optimiști în privința efectelor viitoare ale inteligenței artificiale asupra locului lor de muncă, deși doar o treime se așteaptă ca acest salt de productivitate să se vadă și în salarii mai mari.
România împărțită în două lumi digitale
Studiul PwC arată o „Românie împărțită în două”: pe de o parte companiile mari, conectate la tendințele globale, unde tehnologia este integrată în procese și angajații au acces la training și instrumente moderne; pe de altă parte sectorul public și firmele mici, unde infrastructura digitală și competențele lipsesc. În marile corporații, ponderea angajaților care utilizează AI și nivelul lor de încredere în aceste tehnologii sunt semnificativ mai mari decât în instituțiile de stat, unde rata de utilizare rămâne foarte scăzută.
Diferențele sunt vizibile și între generații: în România, 57% dintre cei din Generația Z spun că folosesc deja AI la job, față de 44% dintre mileniali și 35% dintre angajații din Generația X. Cu toate acestea, o parte dintre salariați evită în continuare să apeleze la astfel de instrumente, fie din lipsă de instruire, fie din neîncredere și teamă de schimbare, în ciuda disponibilității declarate de a se adapta la noile tehnologii.
La coada UE la AI în companii
Imaginea sumbră este confirmată și de datele Eurostat, care arată că România este ultima din Uniunea Europeană în privința utilizării inteligenței artificiale în companii. În timp ce media UE arată că peste 13–20% dintre întreprinderi folosesc cel puțin o tehnologie de AI, în România ponderea firmelor care au făcut acest pas abia trece de 5%, mult sub țări precum Danemarca, Suedia sau Belgia, unde între o pătrime și peste o treime dintre companii folosesc activ AI.
Această întârziere vine în ciuda fondurilor semnificative disponibile prin programele europene pentru digitalizare și transformare tehnologică, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Analiștii avertizează că menținerea acestei distanțe față de restul UE poate limita competitivitatea economiei românești, în condițiile în care tot mai multe lanțuri de producție și servicii se bazează pe automatizare și soluții de inteligență artificială.
Paradoxal, acolo unde AI este folosită, majoritatea angajaților recunosc beneficiile clare asupra productivității și creativității, confirmând tendința observată și la nivel internațional. Datele PwC arată că, în România, peste 60% dintre utilizatorii de AI consideră că reușesc să rezolve mai multe sarcini într-un timp mai scurt și să obțină rezultate mai bune la job, ceea ce le crește încrederea că tehnologia le poate susține cariera, nu doar să o amenințe.
În același timp, 41% dintre managerii români cred că inteligența artificială va reduce numărul de posturi de entry-level în următorii trei ani, în special în activități repetitive sau administrative. Alte analize estimează însă că, pe termen mediu, generative AI va augmenta peste jumătate din locurile de muncă din România, automatizând o parte a sarcinilor și creând cerere pentru noi competențe, cu un potențial supliment de 14–16 miliarde de euro la PIB dacă țara recuperează rapid decalajul de adopție.
Ce ține România pe loc
Experții pun rata redusă de utilizare a AI în România pe seama unei combinații între lipsa de instruire, investiții scăzute în tehnologie și o cultură organizațională încă reticentă la schimbare. Mulți angajați nu au acces la programe de training structurate și nici la platforme sau abonamente corporative pentru instrumente de inteligență artificială, ceea ce limitează inevitabil folosirea acestor tehnologii dincolo de experimente individuale.
La nivel de percepție, România se află pe ultimele locuri în UE și în ceea ce privește atitudinile față de AI la locul de muncă, cu o pondere mai mică de cetățeni care privesc pozitiv impactul acestor tehnologii față de media europeană. În lipsa unei strategii coerente care să combine investiții, educație digitală și politici publice clare privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, riscul este ca „două Românii” – una conectată la economia AI și una rămasă în urmă – să se îndepărteze și mai mult una de cealaltă.
