Într-o perioadă în care inovația digitală accelerează, protejarea invențiilor și a business-urilor a devenit crucială. Despre modul în care companiile, în special cele din zona de IT, își pot asigura drepturile, am discutat, în cadrul podcastului Digitalio, cu Miruna Enescu și Raluca Preda, reprezentante ale Rominvent, o agenție de proprietate industrială cu o tradiție îndelungată.
Rominvent: Avocatul proprietății industriale
Rominvent funcționează ca o agenție de proprietate industrială unde activează numeroși consilieri de brevete, de mărci și de design. Misiunea lor este de a explica și de a reprezenta clienții în fața oficiilor unde se depun brevete, mărci și design, funcționând similar unui avocat care cunoaște legile și procedurile. Un avantaj major adus companiilor IT este faptul că experții Rominvent dețin și pregătire tehnică (fiind biologi, chimiști sau ingineri), putând astfel înțelege invenția, redacta descrierea de brevet și argumenta eficient în fața oficiului.
Asistența oferită acoperă întregul proces, începând cu stabilirea strategiei de protecție (ce fel de drept – brevet, marcă, design – este necesar). Reprezentanții Rominvent redactează descrierea de brevet, o sarcină considerată comparabilă cu redactarea unei teze de doctorat. De asemenea, ei se luptă pentru brevet răspunzând la opunerile venite din partea oficiilor.
Brevetul vs. Dreptul de Autor în IT
Cea mai importantă distincție în domeniul proprietății intelectuale (PI) este cea dintre brevete și drepturile de autor.
Brevetul este considerat cel mai puternic obiect de proprietate, deoarece conferă un monopol pe implementarea ideii din spate, valabil pentru o durată de maximum 20 de ani. Pentru a obține un brevet, este necesară prezența unei soluții tehnice la o problemă tehnică. Un exemplu specific din IT este un AI antrenat să citească un CT și să ofere o predicție; brevetul acoperă ideea de bază, indiferent de modul în care este scris codul.
Pe de altă parte, în Europa, programele de calculator în sine sau modelele de business nu sunt considerate tehnic invenții, deoarece sunt văzute ca simple prelucrări de date sau modele matematice. În aceste situații mai puțin tehnice, singura soluție de protecție rămâne dreptul de autor. Deși dreptul de autor se naște în momentul scrierii codului, înregistrarea la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) este recomandată. Totuși, dreptul de autor, deși protejează codul împotriva copierii directe, nu poate proteja ideea din spate, permițând altui programator să scrie un cod original care să realizeze aceeași funcție.
Secretele comerciale și legea priorității
Secretele comerciale pot fi păstrate la nesfârșit și sunt o metodă ieftină de protecție. Totuși, ele prezintă riscuri majore: pot fi divulgate accidental (dacă nu au fost semnate contracte de confidențialitate – NDA) sau pot fi inventate independent de altcineva. Dacă un competitor inventează independent același lucru și obține un brevet, acesta poate interzice inventatorului inițial să folosească propria sa invenție.
De aceea, sfatul primordial pentru orice antreprenor este: Depune repede ceva pentru a dovedi că tu ai fost primul.
Protecția PI în Relațiile Contractuale (Angajați și Freelanceri)
În contextul muncii cu angajați sau freelanceri, totul pornește de la contract. Este esențial să se stabilească de la început, printr-un contract scris, ale cui sunt drepturile care rezultă și unde vor fi înregistrate acestea.
- Angajați: Legea 83/14 reglementează regimul juridic al invențiilor realizate în cadrul unui raport de muncă. Drepturile pentru invențiile realizate în baza unei misiuni inventive aparțin angajatorului. Dacă invenția a fost realizată cu sprijinul resurselor companiei, angajatorul are un drept de opțiune pentru succesiunea brevetului. Angajatorul este obligat, conform legii, să anunțe inventatorii dacă nu mai dorește să mențină brevetul în vigoare, oferindu-le acestora posibilitatea de a prelua taxele de menținere. Rom Invent oferă consultanță în astfel de litigii complexe.
- Freelanceri: Este obligatoriu ca angajatorul să încheie contracte de transfer de drepturi scrise, care să definească clar ce drepturi rămân la freelancer și care sunt transferate către companie. Deși nu este obligatoriu, este mai sigur ca aceste contracte, întocmite de un avocat specializat, să fie notarizate, în special în contextul unor potențiale litigii.
Extinderea internațională și riscurile publicării
Când o companie IT vrea să se extindă pe piețele internaționale, trebuie să rețină că drepturile de proprietate industrială sunt teritoriale. O marcă sau un brevet înregistrat doar în România (la OSIM) nu oferă protecție în afara țării, făcând compania vulnerabilă.
În cazul brevetelor și designului, există un termen crucial: dacă o invenție este depusă și publicată doar la OSIM, ea este considerată „făcută cadou publicului” în restul lumii. După publicare, este prea târziu pentru a mai obține brevet pe piețe externe, deoarece invenția își pierde criteriul de noutate.
Legea românească prevede că orice invenție realizată de un inventator român pe teritoriul României trebuie depusă întâi la OSIM. Totuși, prima cerere poate fi depusă la OSIM ca cerere europeană sau internațională, sau se poate profita de anul de prioritate (un an de la depunerea la OSIM) pentru a depune o a doua cerere oriunde în lume, fără a pierde data priorității.
Pentru mărci și design, există sisteme europene precum Marca Uniunii Europene și designul comunitar, oferind o singură înregistrare valabilă în 27 de țări.
Costuri și avertismente
Taxele pentru înregistrarea unui brevet la OSIM pot ajunge la circa 1000 €, dar pentru Oficiul European de Brevete (EPO), costurile totale, care includ onorariile consilierilor europeni de brevete, pot ajunge la 10.000 €. Totuși, există oportunități financiare importante: microîntreprinderile pot obține reduceri de taxe de până la 50%, iar voucherele EUIPO, cum au fost cele de 2500 € oferite recent, pot acoperi taxe europene și onorariul de consultanță.
În fața încălcării drepturilor de proprietate industrială, companiile pot utiliza notificarea de tip „cease and desist” (încetează și renunță). Aceasta este o somație extrajudiciară și un avertisment legal prealabil acțiunii în instanță, adesea servind și ca invitație la negociere (licențiere), pentru a evita litigii costisitoare.
Sfatul esențial: PI ca asigurare și sursă de bani
Sfatul unic și esențial oferit antreprenorilor IT este să se gândească la proprietatea industrială de la început, la fiecare pas. Aceasta trebuie privită ca o asigurare (prin semnarea tuturor contractelor de confidențialitate și înregistrarea tuturor drepturilor) și ca o sursă de bani. Un portofoliu solid de PI, în special brevete europene, atrage investitori (semnalizând un produs serios și inovator), servește ca instrument de marketing („produs brevetat” inspiră încredere) și crește valoarea firmei la momentul vânzării.
