România are toate premisele pentru a reuși în procesul de digitalizare, însă succesul depinde de o condiție esențială: debirocratizarea și simplificarea proceselor administrative înainte de orice investiție tehnologică. Acesta a fost mesajul-cheie transmis marți de vicepremierul Oana Gheorghiu în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală 2025, organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României la Palatul Cotroceni.
Vicepremierul a subliniat că „România are o industrie digitală bine reprezentată, există un început bun, dar transformarea este încă fragmentată. Înainte să digitalizăm, trebuie să simplificăm. Dacă digitalizăm haosul, vom avea un haos digitalizat”. Oana Gheorghiu și-a propus ca, în mandatul guvernamental, să formeze o echipă care să coordoneze strategic eforturile de digitalizare la scară națională și să aducă la masă toți actorii relevanți – din administrație, mediul privat, academic și societatea civilă.
Summitul pentru Guvernanță Digitală a reunit pentru prima dată la Cotroceni lideri internaționali precum Toomas Hendrik Ilves, fostul președinte al Estoniei, arhitect al unui model digital performant la nivel mondial, și Janusz Cieszynski, fost ministru al Digitalizării din Polonia, alături de decidenți români care pot continua schimbarea. În cuvântul său, președintele Nicușor Dan a reiterat importanța digitalizării ca pilon strategic al reformei administrative și economice.
Participarea miniștrilor Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Investițiilor și Proiectelor Europene și Finanțelor a ilustrat interesul larg al executivului pentru reforme centrate pe creșterea competitivității și consolidarea încrederii cetățenilor în stat.
Un moment important al summitului a fost lansarea studiului Edge Institute x AtlasIntel, care analizează percepția publică asupra digitalizării. Potrivit raportului, românii susțin aproape în unanimitate nevoia accelerării digitalizării, punând accent pe digitalizarea serviciilor publice, educație digitală, plățile online de taxe și eliberarea actelor personale. Totuși, cetățenii reclamă ritmul lent de schimbare în administrația publică, indicând necesitatea unor investiții susținute în competențe digitale și infrastructură modernă.
Provocările evidențiate și viitorul digitalizării în România:
- Fragmentarea decizională și lipsa unui centru de comandă unitar rămân bariere majore.
- Platformele interoperabile și standardizarea proceselor sunt prioritare pentru evitarea suprapunerii sau blocajelor informatice.
- Digitalizarea trebuie însoțită de simplificarea birocrației și evaluarea proceselor curente pentru a evita replicarea disfuncționalităților în format electronic.economedia+1
- Implicarea mediului privat, academic și a tuturor partidelor din coaliția guvernamentală va fi decisivă în succesul eforturilor.
- Răspunsul la așteptările societății privind servicii rapide, transparente și accesibile online trebuie să devină prioritatea numărul unu pentru administrație.
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 marchează astfel un moment de resetare, încurajând responsabilitate colectivă și poziționând digitalizarea nu doar ca obiectiv tehnologic, ci ca soluție pentru modernizarea statului și apropierea administrației de nevoile reale ale cetățenilor.
