Inteligența artificială (AI) și algoritmii pătrund tot mai adânc în piața muncii europene. Un studiu realizat de agenția lituaniană Visionary Analytics pentru Comisia Europeană arată că unul din patru locuri de muncă din Uniunea Europeană folosește deja astfel de tehnologii pentru activități care, până de curând, erau exclusiv responsabilitatea managerilor. Potrivit cercetării, fenomenul se va extinde rapid în următorii zece ani.
Instrumentele AI sunt folosite pentru recrutare, planificarea sarcinilor, monitorizarea performanței, evaluarea angajaților și stabilirea programului de lucru. Dacă inițial erau întâlnite mai ales în companii de tip platformă, precum Uber sau Lyft, acestea sunt acum tot mai frecvente și în industrii tradiționale.
Un raport comun al Comisiei Europene și al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) oferă exemplul sectorului logistic din Franța, unde sistemele AI planifică rutele șoferilor și oferă în timp real informații despre trafic și livrări. Deși eficient, acest model duce adesea la o supraveghere continuă și la creșterea presiunii asupra angajaților.
Sindicatele nu țin pasul cu tehnologia
Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) avertizează că reprezentanții lucrătorilor sunt depășiți de ritmul accelerat al digitalizării.
„Este un subiect nou și complicat, iar multe sindicate nu au expertiza necesară pentru a negocia protecții reale pentru angajați”, spune Tea Jarc, secretar confederal ETUC.
Sistemele algoritmice pot decide deja aspecte esențiale, precum programul de lucru, salariile, turele sau evaluările de performanță. În unele cazuri, aceste instrumente colectează inclusiv date sensibile, cum ar fi informații despre sănătatea mintală, iar monitorizarea angajaților continuă chiar și după terminarea programului.
În plus, multe companii implementează astfel de sisteme fără să își informeze angajații sau sindicatele.
Comisia Europeană recunoaște că legislația actuală acoperă doar parțial aceste situații: reglementează transparența, intensitatea muncii și predictibilitatea, dar nu definește clar granița dintre timpul de lucru și timpul liber.
„Companiile trebuie să înțeleagă că nu pot ascunde deciziile de management în spatele algoritmilor”, subliniază Jarc.
Cercetătorul Alessio Bertolini de la Oxford Internet Institute amintește că sistemele algoritmice există încă din anii ’90, dar valul actual de AI le face mai complexe și mai greu de controlat.
„În următorii ani, aceste sisteme vor deveni tot mai sofisticate și tot mai prezente la locul de muncă”, spune el.
Lipsa resurselor și a expertizei în domeniu
Potrivit organizației sindicale Uni Europa, care reprezintă peste 7 milioane de lucrători, în prezent există doar 23 de acorduri colective în Europa care menționează explicit managementul algoritmic.
Sindicatele din Spania (CCOO și UGT) și Danemarca (3F) au reușit să introducă astfel de clauze cu ajutorul experților externi și al unor bugete dedicate. „Multe alte sindicate nu își permit acest lucru”, avertizează Jarc, propunând ca expertiza să fie împărtășită între organizațiile sindicale din diferite țări.
Chiar și acolo unde există acorduri, aplicarea lor rămâne limitată. În majoritatea cazurilor, respectarea regulilor depinde de inițiativa angajaților de a cere explicații privind modul în care sunt evaluați sau supravegheați.
ETUC consideră că o viitoare legislație europeană ar trebui să ofere sindicatelor drepturi colective mai puternice, care să le permită să intervină și să impună respectarea regulilor.
„Tehnologia a luat-o înaintea legilor”
În prezent, reglementările europene privind managementul algoritmic vizează mai ales lucrătorii din economia de tip platformă, precum Uber sau Amazon.
Adoptată în 2024, Directiva privind lucrătorii pe platforme prevede că angajații nu pot fi concediați sau sancționați exclusiv pe baza unei decizii luate de un algoritm. De asemenea, statele membre sunt obligate să asigure supraveghere umană asupra deciziilor automatizate și transparență în privința modificărilor aduse acestor sisteme.
Chiar dacă este considerată un pas înainte, Tea Jarc și Alessio Bertolini afirmă că directiva este deja depășită, pentru că se adresează doar lucrătorilor din economia digitală. Ei cer o nouă directivă europeană privind utilizarea AI la locul de muncă, care să acopere toți angajații și să le ofere dreptul de a contesta deciziile luate de algoritmi.
„Legiuitorii sunt deja în urmă. Tehnologia este o realitate pentru milioane de lucrători europeni, dar nu există încă reguli clare care să-i protejeze”, avertizează Jarc.
ETUC speră ca noua inițiativă legislativă să fie lansată până la sfârșitul anului, în paralel cu „Quality Job Roadmap”, un proiect al Comisiei Europene care urmărește îmbunătățirea calității locurilor de muncă.
Până atunci, angajații pot apela la instrumentele existente, precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și Actul privind inteligența artificială (AI Act), care le oferă dreptul de a afla ce date sunt colectate despre ei, cum sunt folosite și unde sunt stocate.
