Productivitatea muncii în Europa este mai scăzută decât în SUA, iar diferența continuă să se adâncească. Dar, adoptarea inteligenței artificiale ar putea inversa această tendință. În ciuda asemănărilor culturale și a progresului tehnologic, decalajul de productivitate dintre Europa și Statele Unite nu doar că persistă, ci crește.
Euronews a discutat cu Dawid Osiecki, expert în piața noilor tehnologii și coautor al unui raport de 40 de pagini privind evoluția economică de pe ambele maluri ale Atlanticului, despre cauzele acestui fenomen și posibilele soluții.
„Studiul nostru arată clar: diferența dintre SUA și Europa nu ține doar de bani. Este vorba și de numărul companiilor mari care pot implementa eficient tehnologii noi, inclusiv inteligența artificială”, spune Osiecki.
AI: oportunitate sau provocare în revoluția tehnologică?
Comparând datele din 1996 încoace, Osiecki arată că SUA au ieșit mai bine din marile crize (criza financiară din 2008, pandemia și actuala transformare adusă de AI) fiecare ducând la creșterea producției.
În Europa, reacția a fost stagnarea. Diferențele-cheie țin de investiții și structura economiei.
Piața bursieră americană este dominată de „Big Tech” – cele mai mari șapte companii de tehnologie, care generează creșteri uriașe de valoare și adoptă rapid cele mai noi tehnologii.
În Europa, „nu am profitat de această oportunitate”, spune Osiecki.
Raportul lui Mario Draghi, fost premier italian și economist, privind creșterea competitivității UE, sugerează că AI ar putea fi șansa Europei de a recupera decalajul față de SUA.
Totuși, situația este complicată: deși 95% dintre angajații europeni spun că înțeleg beneficiile AI, două treimi se tem că își vor pierde locurile de muncă, trei sferturi nu au acces real la unelte AI la serviciu, iar o treime nu au pregătirea necesară pentru a folosi noile tehnologii.
Mai puțini giganți, mai multe companii medii
Un studiu pe 800 de companii din șase țări europene arată că marile firme (peste 10 miliarde de dolari) adoptă AI într-un ritm similar cu giganții americani.
Problemele apar la firmele mai mici: cele cu o valoare între 1 și 2,5 miliarde de dolari au de trei ori mai puține șanse să implementeze cu succes AI decât omologii lor americani.
Economia europeană este mai fragmentată, cu mai multe firme medii și mai puțini giganți globali, ceea ce limitează accesul la tehnologie, resurse și personal specializat.
Pe sectoare, industria aerospațială, apărarea și industriile avansate conduc în utilizarea AI în Europa, în timp ce sectorul public și cel energetic rămân mult în urmă.
Pe țări, Elveția, Germania și Franța sunt în față, dar, ajustând după structura sectorială, Marea Britanie este lider, cu peste 50% rată de adoptare.
Franța are giganți și ambiții tehnologice mari, dar o rată scăzută de adoptare, de aproximativ 30%. Spania și Italia închid clasamentul.
Investițiile, principala problemă
Între 2013 și 2023, investițiile în tehnologii noi în SUA au fost de 5 până la 7,5 ori mai mari decât în Europa.
Încercările europene de a compensa prin reorganizare nu au dat rezultate.
„Nu poți strânge cureaua un deceniu și să aștepți rezultate. Trebuie să investești, să formezi oamenii și să implementezi noile tehnologii cu curaj”, spune Osiecki.
Birocrația europeană este văzută ca o barieră în calea inovației, mai ales pentru firmele mici, unde regulamentele devin un obstacol sau o scuză.
Soluția, în opinia lui Osiecki, este simplificarea regulilor, luarea deciziilor mai rapid, mai mult curaj și educație tehnologică în masă.
UE are obiective ambițioase pentru 2030: 75% dintre companii să folosească AI și tehnologii cloud și cel puțin 20 de milioane de cetățeni să aibă competențe digitale avansate.
Creșterea investițiilor, sprijinirea firmelor medii, reducerea diferențelor dintre sectoare și țări, asigurarea accesului angajaților la unelte AI și oferirea de instruire vor fi cruciale.
„Dacă nu facem asta, productivitatea Europei va rămâne în urmă și ,odată cu ea, competitivitatea întregului continent”, avertizează Osiecki.
