În contextul proliferării teoriilor conspirației și al unui internet tot mai greu de reglementat, platformele sociale precum YouTube au introdus instrumente de informare menite să protejeze utilizatorii. Însă un nou raport publicat de AI Forensics, o organizație europeană non-profit care monitorizează marile companii tech, arată că aceste instrumente nu sunt aplicate consecvent în întreaga Europă, și, mai grav, neglijează complet anumite limbi și regiuni.
Cum ar trebui să funcționeze mecanismul YouTube?
YouTube, deținut de Google, a implementat în ultimii ani așa-numitele „etichete de informare”, panouri care apar atunci când un utilizator vizionează videoclipuri legate de subiecte vulnerabile la dezinformare, precum vaccinurile anti-COVID sau schimbările climatice.
Aceste etichete oferă linkuri către surse neutre (precum Wikipedia) și trebuie afișate atât în rezultatele căutărilor, cât și în pagina de redare a videoclipurilor, în limba utilizatorului.
Pe hârtie, sistemul pare solid. În realitate, studiul AI Forensics arată că aplicarea acestor etichete variază semnificativ de la o țară și o limbă la alta – uneori, ele lipsesc complet.
Cine este favorizat şi cine este ignorat?
Testarea a fost realizată automat, cu ajutorul unui crawler care a verificat modul în care YouTube aplică aceste etichete în 83 de limbi și pe 12 subiecte considerate de Wikipedia drept frecvent asociate cu teorii conspiraționiste.
- Etichetele sunt prezente integral în limba engleză.
- În limba germană lipsesc doar în cazul unui subiect – genocidul armean.
- În islandeză și lituaniană, etichetele lipsesc aproape complet.
- Limbile bască, catalană și galiciană sunt aproape ignorate.
Deși România nu este menționată explicit în raport, limbile est-europene sunt în general slab reprezentate, iar experiența utilizatorului român este probabil afectată negativ. Această absență ar putea crea inegalitate în accesul la protecție informațională, susțin autorii raportului.
Etichetele de sursă, aplicate selectiv
YouTube folosește și un alt tip de etichete: cele care indică dacă o sursă media este finanțată public sau independent. Acestea sunt menite să crească transparența cu privire la sursa știrilor.
Și aici, AI Forensics a găsit discrepanțe evidente: de exemplu, canalul Euronews este marcat ca fiind finanțat de UE doar în anumite țări, dar nu și în Danemarca, Grecia, Norvegia, Islanda, Finlanda sau Portugalia. Această lipsă de consistență ar putea induce în eroare utilizatorii, mai ales în contextul unui peisaj media tot mai polarizat.
Răspunsul vag al YouTube
YouTube recunoaște pe site-ul oficial că „panourile informative nu sunt disponibile în toate limbile și regiunile”, dar promite extinderea treptată.
AI Forensics afirmă că a prezentat rezultatele direct echipelor YouTube, care au recunoscut discrepanțele și au transmis că nu au un sistem eficient de monitorizare automată a acestor etichete. Totuși, nu au oferit detalii despre cum sau când vor corecta problema.
Posibilă investigație din partea Comisiei Europene
În lipsa unui plan clar, AI Forensics ia în calcul să solicite Comisiei Europene investigarea cazului, în baza Digital Services Act (DSA) – regulamentul UE care obligă platformele mari să asigure măsuri clare și echitabile împotriva dezinformării.
Salvatore Romano, directorul de cercetare al organizației, avertizează că aceste diferențe între limbi și țări creează „piețe de mâna a doua” în Europa, unde standardele de protecție a utilizatorilor nu sunt respectate uniform.
„Ne temem că anumite grupuri de utilizatori beneficiază de protecție, iar altele nu. Asta subminează încrederea în platformă”, a declarat Romano pentru Euronews.
