Parlamentul rus a adoptat o nouă lege prin care cetățenii care caută online în mod intenționat conținut considerat „extremist” vor putea fi amendați cu până la 5.000 de ruble (aproximativ 64 de dolari). Măsura vizează inclusiv utilizatorii care folosesc rețele private virtuale (VPN) pentru a accesa site-uri blocate.
Legea, aprobată de Duma de Stat, a fost criticată atât de opozanți ai regimului, cât și de unele voci din tabăra pro-guvernamentală.
Mulți se tem că formulările neclare ar putea duce la interpretări abuzive, extinderea listelor de conținut interzis și chiar la dosare penale în viitor.
500 de pagini de informații „extremiste”
Lista oficială a materialelor „extremiste” a Ministerului Justiției din Rusia are peste 500 de pagini și include organizații precum Fundația Anticorupție a lui Alexei Navalnîi, comunitatea internațională LGBT și compania americană Meta (care deține Facebook, Instagram și WhatsApp).
Recent, parlamentari ruși au sugerat că WhatsApp ar putea fi forțat să părăsească piața rusă, pe motiv că ar urma să fie inclus pe lista aplicațiilor interzise.
Ministrul Dezvoltării Digitale, Maksut Șadaev, a declarat că va fi nevoie ca autoritățile să dovedească intenția utilizatorilor de a accesa conținut extremist, nu doar simpla accesare a unei platforme.
Cu toate acestea, modul în care va fi determinată această „intenție” rămâne neclar.
Yekaterina Mizulina, șefa Ligii pentru un Internet Sigur, organizație sprijinită de autorități, a atras atenția că legea, prin ambiguitățile sale, ar putea duce la cazuri de șantaj, fraudă și extorcare.
„Deocamdată, legea se aplică doar căutărilor de materiale extremiste, dar nu există nicio garanție că lista nu va fi extinsă în câteva zile”, a avertizat ea pe Telegram.
Noua lege intensifică autocenzura online și marchează un nou pas în direcția consolidării controlului digital al statului rus asupra populației.
De cealaltă parte a zidului
Google a eliminat aproape 11.000 de canale YouTube și alte conturi asociate cu campanii de propagandă coordonate de stat, provenite din China, Rusia și alte țări, în al doilea trimestru al anului. Printre acestea, peste 7.700 de canale YouTube au fost legate de China.
Campaniile respective distribuiau în principal conținut în chineză și engleză care promova Republica Populară Chineză, îl susținea pe președintele Xi Jinping și comenta asupra politicii externe a SUA.
Peste 2.000 de canale eliminate erau legate de Rusia. Acestea difuzau conținut în mai multe limbi, susținând Rusia și criticând Ucraina, NATO și Occidentul.
