Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, intră într-o nouă etapă a competiției globale pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale. Luni, Zuckerberg a anunțat lansarea unui nou centru de date, Hyperion, care va furniza până la 5 gigawați (GW) de putere computațională, o capacitate considerată colosală chiar și pentru standardele industriei tehnologice.
Noul centru, aflat în construcție în statul Louisiana, este gândit ca infrastructură de suport pentru laboratorul Meta Superintelligence, recent lansat și condus de specialiști recrutați de la companii rivale. Într-o postare pe Threads, Zuckerberg a subliniat că Hyperion va ocupa o suprafață comparabilă cu cea a întregii insule Manhattan.
Meta a accelerat semnificativ eforturile din zona AI în ultimul an, mizând nu doar pe dezvoltarea de software, ci și pe controlul direct al infrastructurii de antrenare a modelelor de inteligență artificială de ultimă generație. Alături de Hyperion, Meta va lansa și Prometheus, un super-cluster AI de 1 GW care va deveni operațional în 2026, în New Albany, Ohio.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, Meta intenționează să pună în funcțiune două GW de capacitate până în 2030 și să ajungă la cinci GW „în următorii ani”. Aceste investiții sunt menite să poziționeze Meta în fruntea companiilor capabile să antreneze modele AI la scară largă, concurând direct cu OpenAI, Google DeepMind și Anthropic.
Consumul masiv de energie provoacă îngrijorare
Extinderea rapidă a acestor centre de date vine cu un cost tot mai vizibil: consumul enorm de resurse. Estimările actuale arată că centrele de date ar putea ajunge să consume 20% din energia electrică a SUA până în 2030, o creștere abruptă față de nivelul de 2,5% din 2022.
Impactul acestor proiecte se face deja simțit în comunitățile locale. În Georgia, un alt centru de date operat de Meta a fost acuzat că a provocat scăderea presiunii la robinet pentru locuitorii din zonă, potrivit The New York Times. Experții avertizează că, în lipsa unor investiții masive în producția de energie, astfel de probleme s-ar putea extinde și în alte regiuni.
CoreWeave, un alt furnizor de infrastructură AI, plănuiește extinderea unui centru de date care va dubla consumul de electricitate al unui oraș din apropiere de Dallas, Texas. Între timp, OpenAI, cu sprijinul Oracle și SoftBank, dezvoltă proiectul Stargate, iar xAI, compania lui Elon Musk, lucrează la supercomputerul Colossus.
Creșterea accelerată a infrastructurii AI din SUA beneficiază de susținere guvernamentală, în special din partea fostei administrații Trump. Fostul președinte a sprijinit anunțul oficial al proiectului Stargate și a vorbit public despre nevoia unei rețele energetice robuste, adaptată nevoilor viitoare ale AI.
Într-un editorial publicat în The Economist, secretarul american al energiei, Chris Wright, a susținut că Statele Unite trebuie să conducă noua frontieră energetică globală – inteligența artificială. El a subliniat că AI transformă electricitatea în „cea mai valoroasă formă de ieșire: inteligența”, pledând pentru o relansare a producției de energie din surse precum cărbunele, nuclearul, geotermalul și gazele naturale.
