Pe 3-4 Iunie a.c., centrul de cercetare Smart-EDU Hub, din cadrul SNSPA a organizat cea de a VI-a ediție a conferinței internaționale Machine Intelligence & Security for Smart Cities (TRUST). Deși orientarea evenimentului a fost una dedicată conceptului de Smart Cities – așa cum se poate deduce și din titlu, totuși nu am putut să nu remarc prevalența lucrărilor dedicate viitorului nostru al tuturor, atât ca indivizi dar și la nivel de comunitate, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. În urma audierii celor peste cincizeci de lucrări de la cercetători și practicieni din mai multe țări m-am decis să scriu acest articol cu scopul de a creiona domeniile principale în care AI-ul este și va continua să fie folosit în viața de zi cu zi – de la sprijinul emoțional și creativitate, până la asistența tehnică și planificare a vieții. Mutațiile de care voi vorbi reflectă nu doar maturitatea tehnologică, ci și o integrare mai profundă a AI în obiceiurile, preocupările și deciziile personale și profesionale ale oamenilor [1].

Prof. Dr. Mihnea Moisescu – Decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, Politehnica București vorbind în cadrul TRUST 2025 despre rolul AI în dezvoltarea societății. În prezidiu, de la stânga la dreapta, autorul, Dr. Ra’ed M. BenShams – Președintele Institutului Internațional de Științe Administrative (IIAS) și Dr. Ioana Petrescu – Directorul Centrului de Leadership și Inovare din Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)

Astăzi, la doar câteva luni de la lansarea GPT‑4.5 – versiune ce a redus semnificativ „halucinațiile”, discuția despre impactul inteligenței artificiale nu mai este rezervată doar specialiștilor, ci a ieșit din laboratoare direct în inbox‑uri și săli de clasă, ajungând chiar și în camerele copiilor. Am identificat câteva domenii majore (descrise în continuare) fiecare dintre acestea reflectând modificările în ierarhia utilizatorilor de AI de la debutul anului și până acum (regăsite de mine cu ricoșeu din lucrările conferinței TRUST dar și în urma unei documentări riguroase în care m-am lansat după finalizarea evenimentului).

1. Creșterea sprijinului emoțional și psihologic

Cea mai populară utilizare a AI pare a se contura în jurul oferirii de sprijin emoțional și conversațional. Această tendință indică o dependență în creștere de AI ca partener digital de încredere. Fenomenul reflectă pe de o parte nevoi sociale reale – date poate de accesul limitat la terapeuți umani (să nu uităm câ ELIZA, primul chatbot, a fost creat de MIT în urmă cu aproximativ 60 de ani, în 1966, și a avut ca scop simularea discuțiilor dintre pacienți și medicii terapeuți [2]), dar și capacitățile tehnologice tot mai convingătoare ale modelelor AI care par a fi tot mai empatice și conștiente de context (diferența dintre ELIZA, a cărei capabilități pot fi testate accesând link-ul https://anthay.github.io/eliza.html, și ChatGPT este copleșitoare așa cum se poate vedea și în imaginea de mai jos) și, poate deosebit de important pentru ceea ce urmează a fi, transformările culturale date de scăderea stigmatului privind utilizarea AI.

Chatboții terapeutici precum Wysa [3] și Replika [4] au trecut de la simpla conversație la furnizarea de protocoale cognitiv‑comportamentale validate clinic. Un studiu publicat în mai 2025 de către prestigioasa revistă Nature arată că utilizatorii noi ai AI companions nu prezintă indicatori de dependență semnificativă și raportează scăderea scorurilor de anxietate după trei săptămâni de utilizare [5].

Încă de la prima afirmație se poate vedea diferența dintre ELIZA (stânga) și ChatGPT-4.5 (dreapta), aplicație care, trebuie spus aici, spre deosebire de Wysa și Replika, nu a fost antrenată special pentru conversații cu rol terapeutic. În plus, se vede că Eliza, după doar câteva replici, pierde cu totul coerența dialogului.

Pe scurt: asistăm la un transfer de încredere de la consilierii umani la partenerii digitali, cu implicații majore asupra modului în care definim intimitatea și sănătatea mentală.

2. Organizarea vieții și căutarea unui scop personal

Aceste utilizări emergente reflectă o relație tot mai profundă cu AI, nu doar ca instrument, ci ca ghid personal. Oamenii apelează la AI pentru a structura rutine, a-și stabili obiective și a reflecta asupra propriei existențe. Această tendință evidențiază o formă de mentorat digital în care AI devine un antrenor personal sau chiar un consilier existențial.

Noile moduri multimodale din ChatGPT și Gemini integrează calendarul, notițele și obiectivele pe termen lung într‑un singur flux. Podcast-uri populare, precum Uncanny Valley de la WIRED, arată cum utilizatorii deleagă deja sarcini din această gamă AI‑ului [6].

3. Educație și sporirea cunoștințelor

GenAI a devenit un element esențial și în educație, și nu doar ca tutore virtual, ci și ca facilitator al învățării adaptate stilului studentului sau elevului [7]. În timp ce conceptul de învățarea personalizată a început să piardă teren, îmbunătățirea procesului de învățare a început să fie tot mai vizibilă ceea ce ar putea fi înțeles ca o folosire a AI pentru augmentarea generală a procesului cognitiv.

La evenimentul THE Digital Universities Europe (martie 2025), specialiștii au comparat valul GenAI cu șocul digital adus de pandemia COVID‑19, universitățile trecând foarte repede de la modele pilot la curricula bazată pe AI (atât pentru generarea feedback‑ului personalizat cât și pentru simularea laboratoarelor virtuale) [8, 9].

4. Aplicații creative și recreative

Creativitatea, cea care, până nu demult, era folosită ca argument central împotriva modelelor GenAI, a devenit un domeniu de utilizare central în 2025. Modelele generatoare de fotografii alături de cele de text-to-video au adus atât de mulți utilizatori pe platformele AI încât Sam Altman – CEO-ul OpenAI, într-un interviu acordat lui Chris Anderson la TED 2025 a declarat că în compania pe care o conduce se topesc procesoarele din cauza cererii care a depășit estimările cu 40% [10]. Ce a dus la acest fenomen este în primul rând îmbunătățirea modelelor text-to-imagine și text-to-video (DALL·E, Sora și Midjourney spre exemplu pot genera fotografii cu rezoluție de 8K și chiar videoclipuri de până la zece secunde) fenomen ce a condus la adoptarea AI în industriile creative precum design, publicitate și media. În plus, dezvoltarea unor interfețe tot mai intuitive, care faciliteaza interacțiunea utlizatorilor cu mașinile, a amplificat fenomenul tocmai pentru că aceste modele pot fi folosite atât de ușor, de atât de multă lume, fără a fi necesar un background tehnic.

5. Asistență tehnică și productivitate

Deși este un domeniu specializat, pe care l-am acoperit într-o mare măsură în articolul precedent „Programarea 2.0 – Cum transformă AI procesul de creare a aplicațiilor” [11], îmbunătățirea activității de programare trebuie totuși menționată și acum deoarece fenomenul reflectă o încrederea crescândă a dezvoltatorilor în folosirea AI pentru optimizarea codului și detectarea erorilor.

Microsoft 365 Copilot și Google Workspace Gemini au schimbat modul în care se dezvoltă aplicațiile. Copilot-ul poate fi acum activat cu tasta dedicată de pe noua generație de laptopuri (la fel ChatGPT), iar Microsoft raportează o rată de adopție activă de 79% în companiile care au licențe dedicate [12]. Gmail afișează sumarul automat al unui fir de discuție lung imediat ce utilizatorul deschide inbox-ul [13] iar Gemini oferă transcrierea (și rezumatul) videoclipurilor stocate în Drive, extrăgând task-uri pentru toți participanții la o ședință care a fost înregistrată în prealabil [14]. Rezultatul tuturor acestor inovații? Ei bine, conform sondajelor interne a celor de la Google, folosirea acestor noi capabilități ale sistemelor AI s-a redus timpul petrecut cu documentarea în medie cu 12%.

6. Sănătate și stil de viață

Prezența noțiunii „Stil de viață sănătos” în această clasificare ar putea părea puțin ciudată, dar ea reflectă o adoptare largă a AI pentru monitorizarea sănătății, formarea obiceiurilor sănătoase sau planificare nutrițională și fitness. Sunt nenumărate aplicații în Google Play sau echivalentul Apple Store care promit utilizatorilor rezultate remarcabile în urma folosirii lor și, toate se bucură de modele AI care urmăresc din umbră datele colectate (puls, nivel de oxigen în sânge etc.) de la diferite device-uri precum ceasuri smart, senzori de tot felul etc.

Un studiu din 2024 a celor de la American Medical Association (JAMA Network) estima că GenAI ar putea extinde accesul la informații medicale [15] oferind totodată sprijin din umbră celor care, purtând device-uri de monitorizare a calității vieții, au nevoie de el.

Continuând secțiunea dar făcând totodată un pas în lateral, trebuie amintite și mașinile autonome. Deși încă departe de a fi ajuns la maturitate domeniul, este clar că spre acesta se îndreaptă o parte din resursele ingineriei auto. Această revoluție – ajutată probabil și de dezvoltarea mașinilor electrice (despre care am scris un întreg articol exprimându-mi un oarecare pesimism referitor la succesul acestora pe termen scurt… și chiar mediu [16]) va duce și ea la o îmbunătățire a stilului de viață.

7. Eficiență profesională și comunicare

Fie că vorbim de conferințe pe Webex, Zoom, Teams sau Meet, AI preia rolul de stenograf, traducător și – iată un posibil job care va fi practicat doar de AI – analist de sentimente. Webex AI Assistant adnotează întâlnirile și efectuează traducere simultană fără cost suplimentar pentru utilizatorii pro – funcționalitate recent folosită de mine în cadrul panelului hibrid Berlin – București din timpul conferinței TRUST [17]; la fel face și Zoom AI Companion [18]. Google Workspace introduce răspunsuri „care sună ca tine”, analizând e‑mailurile trecute ale utilizatorului pentru a replica tonul folosit [19], iar Microsoft, pentru sectorul de business, tocmai a publicat cheat‑sheet‑ul de adopție Copilot, arătând economii de peste 10 milioane de dolari anual prin automatizarea rapoartelor [20].

Print screen efectuat în timpul panelului hibrid Berlin – București din cadrul TRUST (se poate vedea în partea dreaptă a ecranului traducerea efectuată de aplicație a celor spuse de prezentator).

Important de spus aici că interesul folosirii AI-ului a depășit industria tech îndreptându-se de mult și spre alte sectoare ale economiei. Spre exemplu, General Motors își consolidează echipe interne dedicate fenomenului numind primul Chief AI Officer pentru a integra AI în procesele de fabricație și în relația cu dealerii [21].

8. Familie, copii și sprijin domestic

Oricât de nepotrivit poate părea pentru unii dintre noi, ei bine, ajutorul pentru îngrijirea copiilor (pot fi găsite în Google Play sau Apple Store aplicații care monitorizeaza întreaga activitate a bebelușilor de la orele de somn până la hrană și, dacă e cazul, medicație) și divertismentul pentru cei mici sunt de asemenea domenii atinse de AI. Asta ne arată că această industrie devine parte tot mai activă în viața de familie, oferind sprijin părinților în activități zilnice sau educaționale.

La evenimentul Consumer Electronics Show (CES) din ianuarie 2025 a fost prezentat produsul Elvie Rise, un leagăn inteligent controlat printr-o aplicație mobilă, care analizează tiparele de somn ale bebelușilor [22]. Mai mult, un pătuț inteligent dotat cu radar poate detecta chiar și… scutecele murdare [23], iar aplicația Good Inside a psihologei Dr. Becky transformă sfaturile sale parentale într‑un coach de buzunar bazat pe AI [24].

Într-o lume care suferă tot mai acut de o scădere a natalității, astfel de aplicații ar putea ajuta oferind sprijin și încredere părinților a căror activitate profesională ocupă poate prea mult spațiu și timp.

9. Etică digitală și comportament online

Îngrijorarea publicului legată de comportamentul în spațiul online și rolul AI în moderarea discursului și protejarea utilizatorilor de abuzuri digitale tinde să genereze o atenție tot mai sporită ceea ce îî determină pe dezvoltatori să orienteze eforturi substanțiale și în această direcție. Evoluția acestor utilizări ridică întrebări fundamentale în ceea ce privește reglementarea și drepturile digitale precum confidențialitate (Cum este protejată intimitatea în sesiunile de terapie sau organizare personală?), responsabilitate (Cine răspunde pentru greșelile AI în sfaturi legale sau medicale?) și echitate (Este accesul la aceste tehnologii uniform sau se adâncesc inegalitățile?).

În Europa, prima tranșă de reguli ale AI Act se aplică deja din februarie 2025, definind utilizările interzise (de exemplu, recunoaștere facială în timp real fără mandat) și solicitând programe de alfabetizare AI la nivel european [25]. În SUA, Office of Management and Budget a emis memorandumuri care obligă agențiile federale să achiziționeze și să folosească AI transparent și competitiv [26, 27]. Legislativ, presiunea pentru competiție crește, solicitându-se „de‑monopolizarea” contractelor ce vizează AI-ul (spre exemplu cele semnate de Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii [28]).

***

Articolele științifice publicate în prima jumătate a anului 2025, cărora li se adaugă și cele prezentate în cadrul conferinței TRUST, demonstrează o tranziție clară de la folosirea AI ca instrument de eficiență, la rolul său de co-pilot existențial. Este tot mai evident că GenAI nu mai are un rol marginal, ci se integrează profund în sferele personale, educaționale, creative și profesionale ale vieții umane. Pe măsură ce aceste funcții se extind, este esențial ca decidenții, educatorii și dezvoltatorii să colaboreze pentru o integrare etică, echitabilă și sustenabilă a acestor instrumente.

Provocarea anului 2026: transformarea acestei infrastructuri într‑una de încredere, accesibilă tuturor, fără a sacrifica creativitatea și drepturile digitale fundamentale.

Pentru articol în format academic și podcast, aici:

https://scrd.eu/index.php/aiot/article/view/653

Video, aici:

https://www.youtube.com/watch?v=Na_tAAdJAzA

Referințe bibliografice (28)

 Lista completă a referințelor poate fi regăsită în formatul academic al articolului (https://scrd.eu/index.php/aiot/article/view/653).