Parlamentul European a adoptat marți, cu o majoritate covârșitoare, o directivă care criminalizează crearea, deținerea și distribuirea de materiale de abuz sexual asupra copiilor, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Decizia marchează un moment definitoriu în lupta Uniunii Europene împotriva exploatării minorilor în spațiul digital și vine în contextul unei creșteri alarmante a acestor fenomene pe platforme online.
Noua lege vizează nu doar imaginile generate cu AI, ci și fenomene precum „grooming”-ul (racolarea minorilor), „sextortion”-ul (șantajul sexual) și abuzurile transmise în direct, alături de reglementări privind vârsta consimțământului și definirea clară a termenilor la nivel european. Votul a trecut cu 599 de voturi „pentru”, doar două „împotrivă” și 62 de abțineri – o majoritate rar întâlnită în Parlamentul European, care reflectă gravitatea și consensul politic asupra acestui subiect.
Potrivit eurodeputatului Jeroen Lenaers (Olanda, PPE), responsabil cu dosarul, materialele abuzive create cu ajutorul AI vor fi tratate „exact ca cele reale”, întrucât modelele de inteligență artificială sunt, de regulă, antrenate folosind conținut ilegal existent. În plus, utilizarea acestor imagini false deschide ușa către abuzuri reale, a avertizat oficialul european.
Un studiu recent realizat de ONG-ul finlandez Protect Children a arătat că 52% dintre persoanele care au consumat astfel de materiale au recunoscut că se tem că vor ajunge să comită și abuzuri fizice. Mai grav, 37% au declarat că au trecut deja la fapte.
Numărul de materiale generate cu AI și care implică copii a crescut cu peste 1.000% în ultimul an, potrivit datelor prezentate în plen. Fenomenul a fost semnalat tot mai frecvent de organizații din domeniul protecției copilului, dar și de actori din industria tehnologică.
Poziția Parlamentului a fost salutată printr-o declarație comună de organizația Dot Europe – un grup de lobby care reprezintă companii precum OpenAI, TikTok, Meta și Snapchat – și de rețeaua Eclag, care militează pentru o legislație europeană mai dură în materie de abuzuri online asupra copiilor. Ambele părți au subliniat importanța colaborării între sectorul tehnologic și autoritățile publice pentru a combate aceste pericole într-un mod eficient și unitar.
Negocieri în curs și puncte sensibile
Totuși, votul din Parlament nu reprezintă sfârșitul procesului legislativ. Urmează negocieri în cadrul trilogului – între Parlament, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană – pentru stabilirea formei finale a directivei. Consiliul, care a adoptat deja o poziție în decembrie 2024, nu a inclus atunci criminalizarea materialelor generate cu AI, fapt ce a generat critici din partea europarlamentarilor și a organizațiilor specializate.
Un alt punct sensibil rămâne vârsta consimțământului. Șapte state membre – Belgia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia și Suedia – au cerut o protecție suplimentară pentru adolescenții care, deși au atins vârsta consimțământului legal, rămân vulnerabili în fața manipulării și exploatării.
O abordare unitară la nivel european
Noua directivă propune, de asemenea, armonizarea definițiilor juridice privind „grooming”-ul și „sextortion”-ul în toate statele membre, eliminarea termenelor de prescripție pentru raportarea abuzurilor sexuale (având în vedere că multe victime au nevoie de ani pentru a putea vorbi) și interzicerea „manualelor pentru pedofili” – ghiduri ilegale care învață abuzatorii cum să manipuleze copii și să evite detectarea.
Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a cerut în plen unitate și ambiție: „Nu putem fi prea ambițioși. Nu există o prioritate mai mare decât protejarea copiilor noștri.”
