Pentru prea mult timp, europenii s-au mulțumit să fie doar consumatori ai tehnologiilor dezvoltate de America sau de China. Pentru a-şi recâştiga rolul de lider în cursa mondială a tehnologiei, Uniunea Europeană (UE) trebuie să îşi regândească de urgență întreaga abordare, de la autonomie, alianţe, reglementări, până la sprijinirea activității de inovare, spune Eric Salobir, președintele Comitetului Executiv al Fundației Human Technology, într-un material de opinie.
În ultimele decenii, UE a fost retrogradată de la rolul de actor mondial în domeniul tehnologiei la acela de consumator pasiv al inovațiilor dezvoltate în alte părți. Astăzi, 80% din tehnologiile și serviciile de care Europa are nevoie pentru transformarea digitală sunt proiectate sau fabricate în afara granițelor sale, în special în Statele Unite sau China.
Atât de mult s-a adâncit această mentalitate de consumator, încât a ajuns să influențeze însăşi filosofia legislației europene. Cele mai recente reglementări, cum sunt Digital Services Act sau Digital Markets Act, au avut ca obiectiv principal să îi protejeze pe europeni în calitate de consumatori, să le asigure siguranța online sau o concurență echitabilă.
Pentru a le face dreptate, aceste legi le oferă cetățenilor europeni o protecție solidă, devenind chiar modele de referință la nivel mondial în privința concurenței sau a siguranței online.
Excelența în domeniul creării de reglementări a devenit o emblemă a Europei. Însă, fără o politică de inovare complementară, fără o evaluare a modului în care regulile actuale stimulează sau frânează inovația, UE riscă să devină un simplu spectator în cursa mondială a tehnologiei, mai ales în domeniul inteligenței artificiale.
În pofida acordurilor anunțate la începutul anului la Summitul de la Paris privind Inteligența Artificială, investițiile străine directe în Europa au scăzut anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani.
Franța și Germania au înregistrat scăderi de ordinul a două cifre. Iar această scădere este însoțită de alte semnale îngrijorătoare: cota de piață a UE pe piața TIC la nivel mondial a scăzut de la 21,8% în 2013 la 11,3% în 2022.
Pentru mult prea mult timp, europenii s-au mulțumit să beneficieze pasiv de spiritul de inovație al Silicon Valley-ului sau de capacitățile de fabricație din Shenzhen. Însă aceasta nu a fost o „masă gratuită”. Așa cum a remarcat fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, autor al unui raport de referință privind competitivitatea Europeană, europenii „au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a menține inovația la un nivel scăzut.”
Europa trebuie să facă mult mai mult decât să ajungă din urmă America sau China. Pentru a-şi recâştiga rolul de prim-plan în industria tehnologică mondială, este nevoie urgent de o regândire a întregii abordări: de la autonomie, alianţe, reglementare, până la conducerea proceselor de inovare.
Aceasta impune o strategie bine gândită. Obiectivul este de a asigura securitatea prin construirea propriilor capacități de bază, nu de a urmări o autarhie sau o autonomie izolată.
Nu are sens să investim masiv în tehnologii greu de scalat sau de exportat. Eforturi recente de a dezvolta propriile servicii de cloud computing sau alternative la motorul de căutare Google, motivate de dorința de independență tehnologică, nu au avut succes, în pofida sprijinului politic puternic. Pe viitor, viabilitatea comercială a unor astfel de proiecte ar trebui testată riguros înainte de a se investi resurse importante.
Un aspect deosebit de important este cel al interdependenței strategice, mai ales când vine vorba de infrastructuri fizice sau digitale critice. În momentul de față, nicio țară nu poate rezista la o întrerupere bruscă a plăților electronice, de exemplu.
Tocmai de aceea, sectorul de plăți s-a bazat multă vreme pe co-badging (mai multe mărci de plată folosind acelaşi instrument). Modele similare de responsabilitate comună se regăsesc în administrarea cablurilor submarine, a sateliților pe orbită joasă, a semiconductorilor, a energiei sau a fuziunii nucleare.
Pentru a extinde aceste parteneriate, este nevoie de condiţii egale de joc, astfel încât toți actorii să poată folosi resursele tehnologice disponibile.
De exemplu, Helsing, un start-up german specializat în drone, se bazează pe modele de limbaj de mari dimensiuni, cu sursă deschisă, dezvoltate de liderul francez Mistral. Datorită acestei sinergii, Helsing a inaugurat recent o fabrică cu o capacitate de 1.000 de drone cu inteligență artificială pe lună.
Europenii trebuie, de asemenea, să îşi recunoască propriile lipsuri. Draghi, alături de fostul prim-ministru italian Enrico Letta, autor al unui raport major privind consolidarea pieței unice europene, au avertizat că modul actual de punere în aplicare a legislației digitale a UE frânează inovatorii de mici dimensiuni.
Mai multă claritate, simplitate şi predictibilitate a cadrului legal pentru sectorul tech ar stimula piața unică, ar atrage talente, investiţii, fără a slăbi însă legislația privind confidențialitatea sau drepturile de autor. Este vorba despre crearea unui mediu de reglementare care să încurajeze, dar să și protejeze actorii de pe piață.
În acelaşi timp, munca de a-i proteja pe cetățeni în mediul digital este departe de a se fi încheiat, având în vedere că în întreaga lume copiii nu beneficiază încă de o protecție cuprinzătoare online.
Armonizarea politicilor europene de inovare cu cele de protecție a drepturilor fundamentale va rămâne o prioritate de prim ordin. Însă Europa nu îşi poate folosi puterea diplomatică sau de reglementare dacă nu deține campioni tehnologici care să poată modela produse, servicii sau piețe la scară globală.
În această privință, o coaliție de companii care gândesc la fel, din UE sau din alte țări care împărtășesc valorile europene, poate juca un rol important de advocacy. Europa trebuie să demonstreze că inteligența artificială generativă poate reprezenta o oportunitate majoră, însă doar dacă este implementată într-un mod care respectă drepturile omului, ale angajaților, multilingvismul și diversitatea.
Acestea sunt cele mai importante provocări, dar și cele mai mari oportunități care stau în fața noastră. Pentru a reuşi, liderii din industrie, autoritățile, universitățile, sindicatele și societatea civilă trebuie să colaboreze strâns. Încă nu este prea târziu pentru ca Europa să îşi recapete rolul de lider mondial în tehnologie şi inovaţie, iar noi ştim cum să o facem. Cel mai important pas este o schimbare de mentalitate.
