Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, implementează discret o nouă funcționalitate în cadrul chatbotului său bazat pe inteligență artificială, Meta AI, care ar putea marca o schimbare semnificativă în modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate și utilizate.
Potrivit unui material publicat de BBC, există suspiciuni că Meta ar putea accesa și utiliza istoricul de căutare al utilizatorilor pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială, fără ca aceștia să fie pe deplin informați sau să-și fi dat consimțământul explicit.
Utilizatorii, transformați în surse de date
Noua funcționalitate a chatbotului Meta AI, dezvoltat pentru a furniza răspunsuri mai rapide și mai precise, se bazează pe volume uriașe de date provenite inclusiv din activitatea utilizatorilor în cadrul platformelor Meta. Informații precum preferințele, mesajele, fotografiile, dar și istoricul de căutare ar putea deveni parte a acestui ecosistem digital de învățare automată.
Specialiști în securitate informatică avertizează că, în anumite cazuri, răspunsurile generate de Meta AI pot fi ușor corelate cu conturi reale de pe rețelele sociale, ceea ce înseamnă că date aparent anonime pot fi, de fapt, urmărite până la persoane identificabile. Mai mult, mulți utilizatori nu sunt conștienți de faptul că interacțiunile lor cu AI-ul ar putea deveni publice sau pot fi folosite pentru antrenarea sistemelor algoritmice.
Meta susține că toate conversațiile sunt private în mod implicit, iar postările generate prin chatbot pot fi retrase ulterior de utilizator. Cu toate acestea, experții atrag atenția că lipsa unui mecanism clar de informare și consimțământ limitează capacitatea utilizatorilor de a-și proteja propriile date. În plus, caracterul opțional al acestor opțiuni este pus sub semnul întrebării, în condițiile în care transparența asupra proceselor interne rămâne redusă.
O strategie recurentă, dar tot mai invazivă
Accesul la istoricul de căutare nu este o inovație în sine, însă integrarea acestor date într-un sistem de inteligență artificială adaugă o dimensiune nouă în ceea ce privește puterea de procesare și influență a platformelor sociale. Meta își justifică abordarea prin nevoia de a oferi servicii mai eficiente, dar în esență, compania consolidează o arhitectură tehnologică care depășește sfera funcționalităților utile și intră într-un teritoriu tot mai puțin reglementat: supravegherea digitală sistematică.
Meta este deja cunoscută pentru capacitatea sa de a colecta și analiza date în scopuri comerciale. Algoritmii săi sunt proiectați să monitorizeze comportamente, să identifice tipare și să anticipeze decizii, oferind companiei un avantaj competitiv semnificativ în ceea ce privește vânzarea de publicitate targetată. Prin accesarea unor date tot mai intime — precum căutările online — platforma își extinde și mai mult capacitatea de profilare a utilizatorilor.
Cadru legal insuficient pentru viteza tehnologiei
Deși Uniunea Europeană a adoptat instrumente legislative precum Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) sau Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act), aplicarea lor rămâne dificilă într-un context în care marile companii tehnologice operează la scară globală și implementează modificări rapide și adesea netransparente în modul în care gestionează datele.
Biroul Comisarului pentru Informații din Marea Britanie (ICO) a transmis că este esențial ca platformele să își explice clar politicile de colectare a datelor și să le ofere utilizatorilor control real asupra propriilor informații. În paralel, organizații europene pentru drepturile digitale solicită sancțiuni mai ferme pentru companiile care depășesc limitele consimțământului informat și ale utilizării proporționale a datelor.
În acest caz, problema nu este una ipotetică, ci reflectă o evoluție concretă a modului în care giganții tehnologici gestionează intimitatea digitală. Lipsa unui proces explicit de consimțământ, combinată cu dificultatea de a înțelege exact ce se colectează și în ce scop, lasă utilizatorii fără o apărare reală în fața unui mecanism opac și extrem de eficient de extragere și monetizare a datelor personale.
Întrebări esențiale despre putere, responsabilitate și control
Cazul Meta ridică din nou întrebarea fundamentală: cine controlează cu adevărat mediul digital? Când o platformă are capacitatea de a accesa date intime fără un cadru clar de reglementare și fără garanții solide pentru utilizatori, echilibrul între tehnologie și drepturile individuale devine precară. Dacă aceste practici continuă fără o intervenție fermă a autorităților, riscul este ca întreg ecosistemul digital să fie construit pe o fundație de exploatare sistematică a vieții private.
Meta își afirmă ambițiile tehnologice prin extinderea Meta AI, dar odată cu ele, crește și nevoia de supraveghere externă, de transparență și de protecție a datelor. În lipsa acestor mecanisme, utilizatorii riscă să devină nu doar beneficiari ai unei tehnologii avansate, ci și materie primă într-o economie a atenției și comportamentului, în care informația personală este cel mai valoros activ comercializat fără limite clare.
