Builder.ai, fondată în 2016, promitea că oricine, chiar și fără experiență în programare, poate construi aplicații complexe, cu ajutorul unei platforme care folosea inteligența artificială (AI). Investitorii au fost convinși, astfel că Microsoft și Autoritatea de Investiții a Qatarului au finanțat-o, iar compania a ajuns să valoreze peste 1,3 miliarde de dolari. De fapt, codul era scris de angajați umani din India.
Builder.ai s-a născut la Londra, din frustrarea unuia dintre fondatori, Sachin Dev Duggal, care voia să schimbe modul greoi în care se făcea software-ul clasic.
El a propus o combinație între bucăți de cod predefinite, programatori umani și un strat de inteligență artificială care să coordoneze întregul proces.
Platforma, numită „Builder Studio”, urma să aibă integrat și un asistent digital numit „Natasha”, care trebuia să facă totul mai ușor.
Mirajul AI
Ce nu știau clienții era că mare parte din muncă nu era făcută de AI, ci de echipe de programatori din India.
În 2019, Wall Street Journal a dezvăluit că „AI-ul” era, de fapt, o simplă strategie de marketing. În realitate, aplicațiile erau construite manual.
Acesta nu este un caz singular. Tot în acest an, CEO-ul unei aplicații fintech, Nate, care promitea o experiență de cumpărături „AI” revoluționară, a fost acuzat de fraudarea investitorilor.
Nate, fondată în 2018, a atras finanțări de peste 50 milioane de dolari de la investitori importanți, precum Coatue și Forerunner Ventures. În 2021, aplicația a obținut 38 milioane de dolari într-o rundă de finanțare Serie A, condusă de Renegade Partners.
Saniger susținea că aplicația sa permitea utilizatorilor să cumpere de pe orice site de comerț electronic cu un singur clic, datorită tehnologiei AI.
Însă, în realitate, aplicația se baza pe un call center din Filipine, unde sute de contractori umani finalizau manual achizițiile.
Compania promitea AI, dar livra cod scris de oameni
Cu toate acestea, povestea AI-ului a prins bine. Până în 2022, firma strânsese 195 de milioane de dolari, iar în 2023 încă 250 de milioane.
Microsoft s-a alăturat și ea proiectului, integrând platforma Builder.ai în propriile servicii cloud. Toate păreau să meargă perfect.
Dar, în spatele cortinei, firma avea probleme mari. Se baza pe estimări exagerate de venituri și pe promisiuni nerealiste despre tehnologie pentru a atrage bani. În același timp, se extindea agresiv în piețe precum Asia și Orientul Mijlociu, ceea ce ducea la cheltuieli enorme.
În mai 2025, situația s-a deteriorat. Unul dintre creditorii principali, Viola Credit, a retras 37 de milioane de dolari din conturile companiei, după ce a descoperit că Builder.ai a raportat greșit situațiile financiare.
Asta a dus la intrarea în incapacitate de plată. CEO-ul numit recent pentru a redresa situația s-a trezit cu doar 5 milioane în conturi și nicio soluție viabilă, așa că a cerut intrarea în insolvență. Angajații au fost concediați, iar platforma și-a încetat activitatea.
Motivul real al prăbușirii? Modelul de afaceri nu se potrivea cu imaginea pe care o vindea compania. Practic, promiteau AI, dar livrau muncă manuală și asta nu putea ține la nesfârșit.
Un caz clasic de „AI washing”
Builder.ai a devenit un exemplu clasic de „AI washing”, o practică prin care firmele obișnuite se dau drept companii de AI doar pentru a atrage atenția și investiții.
Eșecul lor a reaprins discuțiile despre nevoia de verificare serioasă a tehnologiilor înainte ca investitorii să scoată bani din buzunar.
Pentru clienți, mai ales start-upuri și IMM-uri care depindeau de această platformă, închiderea bruscă a fost un șoc. Mulți s-au trezit că trebuie să își reconstruiască aplicațiile de la zero sau să le mute rapid în altă parte.
Dar, chiar dacă Builder.ai s-a prăbușit, piața de platforme de tip low-code/no-code rămâne puternică. Conform Gartner, până în 2028, 60% dintre aplicațiile de business vor fi dezvoltate cu astfel de soluții.
Piața globală este estimată la 26 miliarde de dolari până la finalul lui 2025.
Builder.ai părea o poveste de succes: premii, articole în presă, investitori mari, clienți importanți. Dar, ca multe companii construite pe entuziasm și marketing, a confundat popularitatea cu sustenabilitatea.
În final, nu AI-ul a eșuat, ci iluzia că ar fi fost vreodată acolo.
