Un studiu realizat de cercetători de la Universitățile din Berna și Geneva aduce în prim-plan o descoperire care pune sub semnul întrebării o trăsătură considerată, până de curând, specific umană: inteligența emoțională. Potrivit rezultatelor, cele mai avansate modele de inteligență artificială, au obținut scoruri superioare celor umane în teste psihologice standardizate, demonstrând nu doar o capacitate ridicată de recunoaștere a emoțiilor, ci și o înțelegere profundă a acestora în contexte sociale complexe.
Publicat în Communications Psychology, studiul a evaluat șase dintre cele mai performante modele de limbaj de mari dimensiuni (LLMs): ChatGPT-4, Claude 3.5 Haiku, Copilot 365, Gemini 1.5 Flash, DeepSeek V3 și ChatGPT-o1. Acestea au fost testate prin cinci instrumente utilizate frecvent în psihologie și în evaluările din mediul organizațional pentru măsurarea inteligenței emoționale.
Scenariile de testare au fost inspirate din situații de viață reală, cum ar fi gestionarea conflictelor la locul de muncă sau luarea unor decizii în condiții de tensiune emoțională. Într-un exemplu tipic, participanții trebuiau să aleagă reacția optimă în fața unui coleg care își asumă meritele unei idei care nu îi aparține. Opțiunea considerată corectă – raportarea situației superiorului ierarhic – presupune o abordare rațională și echilibrată, orientată spre rezolvarea constructivă a conflictului.
Modelele AI au obținut o rată medie de acuratețe de 81%, semnificativ mai ridicată decât media de 56% înregistrată de participanții umani.
„Am utilizat instrumente validate atât în cercetare, cât și în evaluări organizaționale, menite să măsoare capacitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona emoțiile în contexte relevante”, a declarat Katja Schlegel, psiholog principal la Universitatea din Berna.
De ce este importantă inteligența emoțională în AI
Inteligența emoțională este o componentă esențială a interacțiunilor umane. Persoanele care reușesc să își gestioneze eficient emoțiile și să reacționeze adecvat la emoțiile celorlalți se bucură, în general, de relații sociale mai bune, performanțe profesionale superioare și o stare de bine psihologică mai stabilă.
În același mod, integrarea IE în tehnologiile AI deschide noi direcții de dezvoltare pentru asistenți virtuali, instrumente educaționale sau aplicații de sănătate mintală. Domeniul „affective computing”, lansat încă din anii ’90, vizează tocmai crearea de sisteme capabile să identifice și să răspundă la stări emoționale umane. În prezent, AI-urile pot interpreta tonul vocii, expresiile faciale și structura limbajului cu o precizie comparabilă cu cea a evaluării umane.
Ceea ce diferențiază însă acest studiu de cercetările anterioare este accentul pus pe raționamentul emoțional. Nu este vorba doar de detectarea emoțiilor, ci de capacitatea de a înțelege relațiile cauzale dintre evenimente și reacții emoționale, precum și de a alege cele mai potrivite răspunsuri în situații cu încărcătură afectivă.
Trei dintre cele cinci teste au evaluat capacitatea de reglare emoțională, iar celelalte două s-au concentrat pe înțelegerea motivelor care stau la baza reacțiilor emoționale. Modelele AI nu doar că au oferit răspunsuri corecte, dar au demonstrat și o sensibilitate remarcabilă la context, o trăsătură esențială a inteligenței emoționale autentice.
„Rezultatele indică nu doar o capacitate de recunoaștere, ci și o înțelegere a semnificației sociale și afective a comportamentelor analizate”, a subliniat Marcello Mortillaro, cercetător la Centrul Elvețian pentru Științele Afective din Geneva.
Modelele AI, capabile să genereze teste psihologice valide
Într-o etapă ulterioară a cercetării, echipa a dorit să verifice dacă modelele AI pot crea ele însele instrumente de testare a inteligenței emoționale. ChatGPT-4 a fost utilizat pentru a genera peste 100 de scenarii noi, fiecare cu variante de răspuns și provocări afective variate.
Peste 460 de participanți umani au fost invitați să rezolve atât testele originale, cât și pe cele generate de AI. Rezultatele au arătat că scenariile create de modelul AI au fost percepute ca fiind la fel de clare, realiste și echilibrate ca cele elaborate de psihologi. Diferențele statistice dintre cele două seturi au fost minime, ceea ce validează capacitatea modelului de a contribui activ la procesul de elaborare a instrumentelor psihometrice.
Concluziile cercetării sugerează că modelele AI cu inteligență emoțională pot fi integrate în aplicații care depășesc cu mult asistența conversațională clasică. De exemplu, un instrument digital ar putea ajuta un utilizator să gestioneze conflicte la locul de muncă sau să facă față anxietății, oferind nu doar recomandări generice, ci soluții adaptate contextului emoțional specific.
Această capacitate ar putea transforma profund domenii precum educația, sănătatea mintală, consilierea psihologică sau managementul organizațional. Asistenții virtuali ar putea deveni, în timp, actori activi în susținerea emoțională a utilizatorilor, adaptându-se în timp real la nevoile și reacțiile acestora.
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează asupra limitelor actuale ale acestor tehnologii. „Aceste sisteme trebuie să rămână instrumente care sprijină deciziile umane, nu să le înlocuiască”, a precizat Mortillaro. Supravegherea și responsabilitatea umană rămân esențiale pentru utilizarea etică și eficientă a AI-urilor emoțional inteligente.
