Comisia Europeană (CE) vrea ca cipurile folosite pentru antrenarea inteligenței artificiale să fie produse direct în Europa, a spus Henna Virkkunen, una dintre șefele din domeniul tehnologiei din cadrul Comisiei. În prezent, firmele europene care dezvoltă AI se bazează aproape exclusiv pe companii americane precum Nvidia, care produc cipurile necesare pentru a antrena cele mai performante modele de AI.
SUA chiar au luat în calcul să limiteze exportul acestor cipuri către Europa, dar deocamdată au renunțat la idee.
Planurile de a produce cipuri în Europa fac parte dintr-o revizuire a legislației UE privind industria de semiconductori, așa-numitul „Chips Act”. Până în 2026, Comisia trebuie să vină cu o evaluare a acestui plan, care ar trebui să ducă la creșterea cotei Europei în lanțul global de producție de cipuri până la 20% în 2030.
Deocamdată, auditorii europeni spun că suntem în urmă cu acest obiectiv.
La mai puțin de un an și jumătate de la începerea implementării Actului UE privind cipurile, s-au făcut deja progrese semnificative, iar Europa este acum mai pregătită să răspundă cerințelor interne de semiconductori și să își consolideze capacitatea de producție. Actul european privind cipurile este un plan al Uniunii Europene prin care se urmărește creșterea capacității Europei de a proiecta și produce semiconductori.
Acesta face parte dintr-o strategie mai largă a UE pentru a reduce dependența de furnizorii din alte părți ale lumii și pentru a asigura un control mai mare asupra tehnologiilor esențiale.
În cadrul inițiativei „Cipuri pentru Europa”, aproape 85% din buget a fost deja utilizat, conectând cercetarea de vârf cu aplicabilitatea industrială. Proiectele susținute au fost deja finanțate cu 3,7 miliarde de euro și sunt destinate să sprijine dezvoltarea de soluții inovative, mai ales pentru IMM-uri și start-upuri.
Acum, Comisia caută să vadă unde trebuie investit mai mult pentru ca Europa să devină competitivă în acest domeniu.
Și industria pare să fie de acord. Luc Van den hove, șeful unei companii belgiene de cercetare în domeniul cipurilor, a spus că una dintre problemele mari este că în Europa nu există companii de tip „fabless”, adică firme care proiectează cipuri, dar externalizează producția, așa cum face Nvidia.
Au început deja să apară inițiativ, cum este startupul Openchip din Spania, care vrea să construiască un cip AI european capabil să concureze cu cele americane. Încă nu sunt gata de lansare, dar direcția e promițătoare.
Virkkunen s-a întâlnit recent cu reprezentanții Nvidia în SUA și a spus că Europa le stârnește interesul, mai ales datorită planurilor Comisiei de a înființa fabrici de AI care să ofere acces la putere de calcul pentru startupuri și cercetători.
„E vorba de investiții uriașe, în care e nevoie de foarte multe cipuri AI”, a subliniat ea.
Anul trecut, Asociația principalelor companii din industria europeană de semiconductori (ESIA) a cerut Uniunii Europene (UE) să accelereze acordarea de ajutoare și să elaboreze un pachet de sprijin „Chips Act 2.0”, precum și să numească un emisar special care să sprijine acest sector.
ESIA a subliniat că politica privind cipurile sub noua conducere a Comisiei Europene ar trebui să se concentreze pe reducerea restricțiilor la export, pe consolidarea domeniilor în care companiile europene dețin deja avantaje competitive și pe acordarea mai rapidă a ajutoarelor.
