Profesorii care nu adoptă metode moderne de predare, bazate pe tehnologie, riscă să devină irelevanți într-un sistem educațional în plină transformare – este mesajul transmis de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în cadrul unei conferințe de presă susținute recent. Oficialul a tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia urgentă de adaptare a sistemului de învățământ la noile realități ale erei digitale.
„Cine nu va utiliza metodele noii revoluții industriale, metode care să se bazeze pe tehnologie, pur și simplu, va deveni, după mine, un muzeu, ca să nu spun o rezervație. Iar copiii o să-și facă educația altundeva și, după aceea, noi o să ne speriem că cine sunt copiii, unde s-au format și de ce cred aceste lucruri”, a declarat Daniel David.
Ministrul susține că metodele clasice de predare își mai pot găsi locul în procesul educațional, dar doar în măsura în care sunt completate și integrate cu instrumente moderne. În opinia sa, școala românească riscă să piardă legătura cu elevii dacă nu ține pasul cu progresul tehnologic.
Declarațiile sale vin în contextul unui val mai larg de opinii similare exprimate de specialiști din educație. Profesorul Flavian Georgescu, invitat recent în emisiunea „Sfatul Profesorului” la Național FM, a subliniat că dascălii trebuie să se adapteze constant, pentru că „nu mai lucrează cu elevii de acum 4-5 generații”.
„Nu mai putem avea aceleași așteptări de la copiii din ziua de azi. E nevoie ca și noi să ne adaptăm la materialul pe care îl avem la dispoziție și să îl modelăm, astfel încât, la final, rezultatul să fie cel dorit de noi, dar la care poate trebuie să ajungem prin alte metode – mai moderne, mai aplicate, mai eficiente”, a spus cadrul didactic.
Acesta a adăugat că simpla prezență fizică în clasă nu mai este suficientă: „În ziua de azi nu mai e deloc suficient să intrăm în clasă, să facem prezența, să ne predăm lecția, să le dăm teme elevilor și apoi să plecăm”.
Conform unui studiu realizat de Internet Matters în Marea Britanie:
- 44% dintre copii interacționează activ cu instrumente AI generative;
- 39% le folosesc din curiozitate;
- 53% dintre studenții din învățământul superior folosesc AI pentru lucrări notate;
- 24% dintre elevii din liceele charter au fost implicați în cazuri de trișat cu ajutorul AI.
În ciuda acestor date, 60% dintre părinți spun că nu au fost informați despre planurile școlilor privind utilizarea AI, iar un procent similar al elevilor afirmă că nimeni nu le-a vorbit despre cum să integreze responsabil astfel de instrumente în procesul de învățare.
Un viitor incert pentru profesorii „analogici”
Mesajele din spațiul public par tot mai clar orientate către o reformă profundă a practicii didactice. Dacă în trecut se discuta despre digitalizare ca despre o oportunitate, în prezent aceasta pare să devină o condiție obligatorie pentru supraviețuirea profesională a cadrelor didactice.
Într-o eră în care copiii învață instinctiv din mediul digital, refuzul de a integra tehnologia în clasă poate însemna pierderea relevanței. Și, după cum avertizează ministrul David, un sistem care ignoră această realitate riscă să devină o piesă de muzeu într-o societate care merge mai departe.
