În contextul unei Europe aflate într-o competiție globală intensificată pentru protejarea tehnologiilor critice, Uniunea Europeană își moderează treptat regulile referitoare la achizițiile externe în domenii strategice, cum ar fi semiconductoarele și inteligența artificială. O propunere recentă, care a fost analizată de oficialii europeni, arată că statele membre doresc să relaxeze reglementările menite să prevină preluarea companiilor europene de către investitori din afaceri sensibile.
Revizuirea reglementărilor care guvernează investițiile directe străine face parte dintr-un proiect amplu lansat de Comisia Europeană, în urma viziunii președintei Ursula von der Leyen, de a proteja interesele economice ale Uniunii într-o eră marcată de riscuri geopolitice și tehnologice. Una dintre măsurile cheie a fost propunerea de a extinde domeniile care ar trebui să fie supuse unei monitorizări obligatorii pentru a preveni intruziunea capitalului extern în sectoarele sensibile.
Această reglementare a fost concepută pentru a proteja industriile tehnologice critice din Europa, inclusiv semiconductorii, AI și tehnologiile cuantice, care sunt văzute ca având un impact strategic asupra securității economice și politice. Propunerea inițială al Comisiei sugerează că statele membre ar trebui să analizeze cu atenție orice investiție străină în aceste domenii, pentru a preveni eventuale riscuri pentru securitatea națională.
Slăbirea propunerii inițiale
Cu toate acestea, o versiune mai recentă a documentului propus arată o temperare a reglementărilor. Statele membre au cerut să relaxeze cerințele pentru o monitorizare riguroasă, limitându-se la recomandări pentru a „lua în considerare” aceste sectoare la analiza potențialelor riscuri de securitate sau de ordine publică. Mai exact, proiectul de document detaliază câteva domenii sensibile, precum echipamentele esențiale pentru fabricarea semiconductoarelor și cipurile de memorie, dar lasă autorităților naționale libertatea de a decide dacă să intervină sau nu.
Această abordare mai flexibilă este în contrast cu poziția mai fermă a Parlamentului European, care susține o monitorizare strictă și extinderea listei de sectoare vulnerabile. În plus, Parlamentul dorește ca investițiile străine în domenii precum industria aerospațială și transportul feroviar să fie supuse aceleași reglementări severe.
Impactul geopolitic și comercial
Pe măsură ce procesul de negociere intră într-o fază de finalizare, discuțiile se centrează pe crearea unui cadru legislativ clar care să reglementeze investițiile externe, fără a afecta deschiderea pieței interne a Uniunii. În acest sens, oficialii europeni se confruntă cu o provocare semnificativă: protejarea sectorului tehnologic fără a împiedica în același timp dezvoltarea economică generată de investițiile externe.
Această temere nu provine doar dintr-o posibilă preluare a companiilor europene de către investitori chinezi, dar și de la achizițiile semnificative realizate de companiile americane. De exemplu, investitorii americani din capital privat, precum CD&R, au achiziționat recent o subsidiară a gigantului farmaceutic francez Sanofi, iar alte tentative de preluare din partea companiilor americane au generat îngrijorări asupra pierderii unui control tehnologic crucial în mâinile unor entități externe.
Încheierea unei negociări delicate
În acest context geopolitic schimbător, în care alianțele internaționale sunt tot mai fluide, oficialii Comisiei Europene subliniază necesitatea unei acțiuni rapide și bine coordonate. Damien Levie, șeful unității de screening a FDI din cadrul Comisiei, a declarat că nu mai există timp de pierdut în fața unui mediu global de securitate din ce în ce mai incert. La rândul lor, diplomații din statele membre au accentuat că, în ciuda dorinței de a proteja tehnologiile sensibile, trebuie găsit un echilibru între securitatea economică și stimularea dezvoltării economice interne.
