Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a deveni noul centru global al cercetării, lansând o amplă inițiativă de atragere a oamenilor de știință afectați de politicile restrictive ale administrației Trump. Într-un moment în care cercetătorii din Statele Unite se confruntă cu tăieri de fonduri, presiuni ideologice și incertitudine, Bruxellesul, alături de Paris, transmite un mesaj ferm: Europa este deschisă pentru cei care cred în libertatea cercetării.
„Choose Europe for Science” – un apel pentru cei alungați de cenzură
La evenimentul „Choose Europe for Science” organizat la Universitatea Sorbona din Paris, președintele francez Emmanuel Macron a criticat în termeni duri blocarea granturilor din SUA, considerând inadmisibil ca un guvern democratic să elimine accesul la cercetare doar pentru că programele susțin diversitatea.
„Nimeni nu și-ar fi imaginat că una dintre cele mai mari democrații din lume va anula proiecte științifice pentru simplul fapt că au cuvântul «diversitate» în titlu”, a spus Macron, pledând pentru o Europă deschisă, liberă și capabilă să preia inițiativa în domeniul științific.
În aceeași direcție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat crearea unui pachet de „super-granturi” în valoare de 500 de milioane de euro, menit să atragă „cei mai buni” cercetători din lume în perioada 2025–2027. Fondurile vor fi alocate prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare și vor completa bugetul de peste 16 miliarde de euro deja alocat cercetării în actualul exercițiu bugetar european.
Decizia administrației Trump de a suspenda peste 380 de granturi ale National Science Foundation – inclusiv proiecte legate de combaterea cenzurii sau de colaborare cu comunități indigene – a provocat un val de reacții negative în rândul comunității academice din SUA. Mulți cercetători și-au văzut brusc proiectele întrerupte, iar unii chiar au ieșit în stradă în semn de protest.
„Știința nu are pașaport, gen sau partid politic”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat că Europa vrea să „consacre prin lege libertatea cercetării științifice”, într-un gest de solidaritate față de cei care se simt amenințați de decizii politice arbitrare.
Mesajul Comisiei este clar: într-un climat global din ce în ce mai tensionat, Europa nu va face compromisuri când vine vorba de valorile sale fundamentale.
Germania și planul complementar pentru cercetători
De altfel, apelul lansat de UE se aliniază cu eforturile deja existente în unele state membre. Germania, de exemplu, și-a anunțat recent intenția de a folosi o parte dintr-un fond de 500 de miliarde de euro destinat infrastructurii și protecției climatice pentru a susține cercetarea și universitățile. Inițiativa, cunoscută sub numele de Planul „1000 de capete” are ca obiectiv atragerea cercetătorilor din SUA prin vize mai rapide și protejarea infrastructurii academice.
Astfel, mișcarea coordonată de Bruxelles, Paris și Berlin conturează o strategie europeană integrată, menită să transforme continentul într-un sanctuar pentru știință, într-un moment în care libertatea academică este pusă sub semnul întrebării în alte părți ale lumii.
După ani în care SUA au condus detașat în domeniul inovației, politica actuală a Casei Albe riscă să inverseze acest echilibru. Criticii deciziilor recente din Washington avertizează că exodul de cercetători este inevitabil, iar cifrele recente susțin această tendință. Tot mai mulți oameni de știință americani aplică pentru posturi în Europa, iar universitățile europene sunt tot mai interesate să-i primească.
