Odată cu avansul accelerat al tehnologiilor de inteligență artificială, companiile se confruntă cu o provocare majoră: cum să mențină echilibrul dintre maximizarea profiturilor și protejarea angajaților, într-un context în care automatizarea amenință să înlocuiască o parte semnificativă a forței de muncă.
Pedro Uria-Recio, Chief Data and AI Officer în cadrul CIMB Group, a declarat în cadrul conferinței GITEX Asia 2025 că firmele au responsabilitatea de a evita ca progresul tehnologic să amplifice inegalitățile sociale. „Este un val uriaș de schimbare și, din păcate, unii oameni ar putea fi lăsați în urmă”, a avertizat el, citat de CNBC Make It.
Potrivit unui raport publicat în aprilie de agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), inteligența artificială ar putea afecta aproximativ 40% dintre locurile de muncă din întreaga lume, riscând să accentueze discrepanțele economice atât între cât și în interiorul națiunilor.
Nu toți liderii de business împărtășesc ideea protejării cu orice preț a locurilor de muncă. Tomasz Kurczyk, Chief Information Technology Officer la Prudential Singapore, consideră că accentul ar trebui pus pe adaptarea forței de muncă, nu pe conservarea structurii actuale. „Este ca și cum ai încerca să oprești un tsunami. Știm că protecția nu va fi eficientă. Întrebarea corectă este: cum adaptăm locurile de muncă?”, a declarat acesta pentru CNBC.
Această „revoluție AI” vine în continuarea unor transformări tehnologice anterioare, precum trecerea către internet la sfârșitul secolului trecut sau tranziția la mobil. Uria-Recio spune că acum, mentalitatea dominantă ar trebui să devină „AI-first”, cu condiția ca omul să rămână în centru.
Datele arată o direcție clară: digitalizare accelerată
Conform Microsoft Trend Index 2025, 82% dintre liderii de companii afirmă că vor utiliza instrumente avansate de AI – inclusiv agenți conversaționali – pentru a-și extinde capacitatea operațională în următoarele 12-18 luni. În același timp, 78% spun că vor angaja specialiști în AI, iar 47% consideră prioritară recalificarea forței de muncă. Totuși, 33% iau în calcul reduceri de personal.
Pe lângă transformările structurale, companiile se confruntă și cu provocări etice. „AI poate lua datele și le poate distorsiona cu o viteză uriașă. Iar datele sunt, până la urmă, produse de oameni – deci conțin bias-uri umane”, a explicat Kurczyk. El a subliniat că problema nu este doar tehnică: „Bias-ul nu este un bug, ci o trăsătură nedorită pe care trebuie să învățăm să o gestionăm”.
În ciuda temerilor, atât Uria-Recio cât și Kurczyk cred că AI poate genera și oportunități noi. Kurczyk afirmă că inteligența artificială va deveni „liber accesibilă”, ceea ce ar putea încuraja revalorizarea muncii artizanale și a unor meserii creative mai greu de automatizat.
Totuși, perioada de tranziție ar putea fi marcată de creșterea inegalităților, mai ales în rândul angajaților slab calificați. Iar soluțiile nu pot veni dintr-o singură direcție. „Nicio companie nu poate gestiona singură această schimbare. Este nevoie de colaborare între mediul privat, guverne și instituțiile de învățământ pentru a atenua efectele negative”, a declarat Kurczyk.
