Google și X se numără printre următoarele companii care riscă sancțiuni din partea autorităților europene, care rămân ferme în atitudinea lor dură față de Big Tech, în ciuda temerilor legate de posibile tarife de represalii din partea SUA.
Miercuri, autoritățile antitrust ale UE au aplicat primele amenzi în baza legislației menite să limiteze puterea giganților tech, impunând penalități totale de 700 de milioane de euro companiei Apple și Meta pentru încălcarea Digital Markets Act (DMA).
De asemenea, autoritățile europene le‑au ordonat să înceteze practicile anticoncurențiale.
Președintele SUA, Donald Trump, a criticat noile reguli, considerându‑le un „tarif” împotriva firmelor americane. Totuși, comisarul european pentru concurență, Teresa Ribera, a respins temerile că ar putea ceda presiunilor Washingtonului și ar relaxa aplicarea legii.
„Apple și Meta nu s‑au conformat DMA, adoptând măsuri care sporesc dependența utilizatorilor și a companiilor de platformele lor. Toate companiile care operează în UE trebuie să respecte legile și valorile europene.”
Decizia Bruxelles‑ului ridică întrebarea dacă SUA vor riposta, notează International Association of Privacy Professionals (IAPP). Joe Jones, director de cercetare la IAPP, amintește că Washingtonul a semnalat posibile „acțiuni de răspuns, inclusiv tarife”, împotriva politicilor considerate ostile companiilor americane.
DMA, menționată de Trump într‑un ordin executiv din februarie, stabilește o listă de obligații pentru marile platforme, menită să ușureze migrarea utilizatorilor între servicii concurente (rețele sociale, browsere, magazine de aplicații) și să sprijine rivalii mai mici.
Un oficial al Comisiei, sub protecția anonimatului, spune că amenzile dovedesc că Bruxelles‑ul „mușcă” în ciuda amenințărilor cu tarife ale lui Trump.
Concentrare pe conformare, nu pe sancțiuni
Valoarea relativ mică a amenzilor față de cele impuse de fosta comisară Margrethe Vestager se explică prin durata scurtă a încălcărilor, accentul pus pe conformare și „efectul Trump”.
Rămâne de văzut dacă politica UE față de Big Tech va fi influențată politic în viitor. Testul major pentru Ribera va fi decizia, așteptată în lunile următoare, de a obliga Google să își vândă o parte din profitabila divizie de ad‑tech, într‑un dosar început în 2021 privind favorizarea propriilor servicii de publicitate.
Ar fi prima dată când Comisia impune o astfel de măsură structurală.
Ribera este încurajată de o hotărâre a unei curți americane din această lună, care a constatat că Google domină ilegal două piețe de tehnologie publicitară online, verdict care ar putea deschide calea pentru o divizare și în SUA.
Zach Meyers, cercetător la CERRE, afirmă că ancheta și procesul american ar putea oferi „acoperire” politicii dure a UE.
„Fără concesii în aplicarea legii”
Europarlamentarul Andreas Schwab, raportor DMA, îi cere lui Ribera să rămână fermă și să nu întârzie deciziile privind Google și X.
„Nu există loc de concesii, altfel este afectată însăși importanța politicii de concurență”.
Meyers subliniază că miza nu este amplitudinea amenzilor, ci schimbările reale de comportament.
Ancheta Comisiei privind platforma socială X a atras deja furia proprietarului Elon Musk. Anul trecut, Bruxelles‑ul a acuzat X de încălcarea Digital Services Act și urmează să emită o decizie, probabil cu amendă, în lunile ce vin.
