Țările din regiunea Widening (Europa Centrală, de Est și de Sud) privesc cu interes spre inițiativele Uniunii Europene dedicate biotehnologiei, în speranța unui sprijin concret pentru dezvoltarea unui sector cu potențial, dar care încă se confruntă cu provocări majore, cum ar fi lipsa investițiilor private.
„Există încă o percepție greșită că Europa Centrală și de Est nu e un loc potrivit pentru inovații în sănătate”, spune Balázs Fürjes, directorul general al EIT Health InnoStars, organizație ce acoperă sudul, centrul și estul Europei.
Totuși, lucrurile se schimbă. De exemplu, industria biotehnologică din Lituania a crescut de zece ori între 2010 și 2020, iar țara e acum pe locul al treilea la nivel global în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare în domeniu, potrivit OECD.
Totuși, multe dintre studiile clinice care se derulează în regiune sunt pentru sponsori internaționali, nu pentru inovație locală.
„Investițiile aduse astfel sunt binevenite, dar trebuie să ne dorim și mai multă cercetare născută aici.”
UE pregătește un Act European pentru Biotehnologie, parte a unei strategii mai largi dedicate științelor vieții.
Fürjes atrage atenția că acest plan trebuie să includă și ecosistemele emergente din Europa de Est și Centrală prin acces mai bun la capital, standarde tehnice armonizate, sprijin din partea autorităților de reglementare și mentorat din partea experților.
Investițiile lipsesc, dar nu și ideile
Una dintre cele mai mari probleme rămâne lipsa investițiilor private și cultura slab dezvoltată a capitalului de risc în regiune.
„Start-upurile din domeniul sănătății se bazează mai degrabă pe sprijin din partea prietenilor și familiei”, spune Fürjes.
El propune crearea unui fond de risc sprijinit de UE, dedicat special start-upurilor din domeniul sănătății.
Monika Ślęzak, reprezentantă a Centrului Polonez de Dezvoltare Tehnologică Łukasiewicz, spune că și în Polonia companiile biotehnologice întâmpină dificultăți în atragerea finanțării, mai ales că guvernele direcționează resurse tot mai mult spre securitate.
Ea subliniază și lipsa unei culturi antreprenoriale și a colaborării dintre mediul academic și industrie.
„Suntem mai degrabă o piață pentru big pharma, nu un centru de inovație.”
În opinia ei, dereglementarea ar fi un pas important. Un cadru legislativ simplificat e una dintre solicitările industriei pentru viitorul Act European pentru Biotehnologie.
De asemenea, propune scheme separate de finanțare pentru infrastructura critică și pentru siguranța aprovizionării cu medicamente. Acestea sunt două nevoi diferite, dar sunt tratate de multe ori cu aceeași măsură.
Progresele vin, dar mai e de lucru
Inițiativele europene de tip Widening au avut deja efecte pozitive. De exemplu, Łukasiewicz PORT a participat într-un proiect pe neuroștiințe care s-a extins ulterior spre oncologie.
Acum, instituții din regiune care au creat parteneriate solide în vest pot oferi mentorat altor organizații din Europa Centrală și de Est.
Interesul pentru biotehnologie nu se limitează la sănătate.
Țările CEE au și un potențial agricol uriaș, dar nu dispun de suficiente laboratoare sau capacități de procesare pentru a transforma biomasa în alimente, materiale sau energie.
Inițiativa BioEast, pornită în 2016, își propune să dezvolte economia bio și circulară a regiunii. În 2023, Ungaria a folosit președinția Consiliului UE pentru a promova un parteneriat dedicat bioeconomiei.
Colaborare și food biotech
La începutul anului, organizații din Țările Baltice au lansat Baltic Biotechnology Hub, o platformă creată în urma proiectului european BioConnect, care facilitează colaborarea între mediul academic, companii și autorități.
Și în zona food biotech se văd semne promițătoare.
Pauline Grimmer, de la Good Food Institute Europe, spune că CEE are un avantaj competitiv prin costurile mai reduse de producție. În Lituania, agenția națională de inovare colaborează cu Cellular Agriculture Europe pentru a susține industria cărnii cultivate în laborator, iar în Estonia au avut loc deja degustări publice de astfel de alimente.
Mary-Liis Kütt, directoare de inovare la start-upul estonian ÄIO, spune că nu lipsesc finanțările, ci sprijinul pentru reglementare și acceptarea din partea consumatorilor.
Ea propune un regulatory sandbox, un „spațiu sigur” pentru testare și învățare în domeniul biotehnologiilor alimentare.
Un viitor promițător cu sprijin potrivit
Start-upurile din regiune au multe în comun cu cele din restul Europei, dar dispun și de avantaje unice: acces mai facil la facilități de producție, costuri mai mici, și o dorință clară de a inova. Totuși, tensiunile geopolitice, precum războiul din Ucraina, au cauzat o reticență din partea investitorilor.
„Este o perioadă instabilă pentru investiții”, recunoaște Kütt.
Cu toate acestea, dacă viitoarele inițiative europene vor reuși să conecteze aceste ecosisteme, să le sprijine cu fonduri, reglementări clare și mentorat, Europa Centrală și de Est ar putea deveni un motor real al inovației în biotehnologie.
