Un sondaj recent realizat în rândul tinerilor europeni arată că cercetarea și inovația sunt departe de a fi considerate priorități în Uniunea Europeană. Într-un context în care se conturează viitorul următorului Program-Cadru de cercetare și inovare (FP10), rezultatele pot reprezenta un semnal de alarmă pentru factorii de decizie și pentru ecosistemul de cercetare european.
Sondajul Eurobarometru, desfășurat în februarie 2025 pe un eșantion de aproape 26.000 de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani, a arătat că doar 16% dintre respondenți consideră cercetarea și inovația drept unul dintre punctele forte ale Uniunii Europene.
Mai mult, aceleași procente minime se regăsesc și atunci când tinerii sunt întrebați ce ar trebui să prioritizeze UE în viitor – cercetarea se află aproape de finalul clasamentului, înainte doar de transformarea digitală.
Tinerii văd alte priorități pentru UE
Pentru generația tânără, libertatea de mișcare, solidaritatea între statele membre, democrația și protecția mediului sunt considerate piloni principali ai construcției europene.
În schimb, domenii esențiale pentru competitivitatea globală – precum cercetarea, inovația sau digitalizarea – nu se regăsesc printre primele preocupări.
Această percepție contrastează cu realitatea economică: investițiile în cercetare generează inovații tehnologice, atrag investiții private și stimulează dezvoltarea unor sectoare strategice.
Rezultatele sondajului vin într-un moment-cheie: oficialii europeni pregătesc viitorul FP10, programul care va succeda Horizon Europe începând cu anul 2028.
Cu un buget actual de 93,5 miliarde de euro, Horizon Europe este unul dintre cele mai ambițioase programe de cercetare și inovare din lume.
Cu toate acestea, vizibilitatea și impactul său asupra publicului larg – mai ales asupra tinerilor – pare să fie limitată.
De ce nu rezonează tinerii cu cercetarea?
Una dintre explicații poate fi faptul că programele de mobilitate precum Erasmus+ sunt mai accesibile pentru tineri decât granturile de cercetare, care ajung în general la echipe academice sau organizații specializate.
De asemenea, cercetarea rămâne adesea un subiect tehnic, cu impact indirect, greu de cuantificat în viața de zi cu zi – ceea ce o face mai puțin atractivă în sondaje sau campanii electorale.
În același timp, pentru comunitatea științifică și pentru companiile tehnologice, aceste date sunt îngrijorătoare.
Lipsa interesului din partea tinerilor ar putea slăbi sprijinul politic pentru alocarea de fonduri în viitor – mai ales într-un context geopolitic tot mai tensionat, în care UE se străduiește să își păstreze competitivitatea globală în domeniul tehnologic și digital.
Un apel la acțiune pentru Europa tech
Aceste rezultate ar trebui să fie un semnal de trezire pentru instituțiile europene, dar și pentru ecosistemul tech: este nevoie de o mai bună comunicare publică, de implicare a tinerilor în proiectele de cercetare și de crearea unor punți între inovație și viața cotidiană.
Doar așa, Europa își poate păstra statutul de actor global relevant în știință, tehnologie și inovație.
