Țările asociate în programul Horizon Europe s-au plâns că sunt excluse de la apelurile sensibile și doresc un rol mai mare în conceperea viitorului program-cadru, potrivit unui studiu care analizează modul în care țările din afara UE percep participarea la programul european de cercetare. Horizon Europe este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare.
Finanțările care ar urma să fie derulate prin acest program în perioada 2021-2027se ridică la 93,5 miliarde de euro.
Țări vecine precum Norvegia, Turcia și Elveția au plătit de mult timp pentru a participa la Programele-Cadru de Cercetare ale UE. În cadrul Horizon Europe, început în 2021, și țări mai îndepărtate, precum Noua Zeelandă, Canada și Coreea de Sud, au fost acceptate ca asociate.
De asemenea, după Brexit, în 2020, Regatul Unit a trecut de la statutul de stat membru al UE la cel de țară asociată.
Totuși, țările asociate sunt foarte diverse – de la țări mici, precum Moldova sau Islanda, la jucători majori precum Regatul Unit și Elveția, care au avut întârzieri de ani de zile înainte de a obține statutul de asociere din cauza disputelor politice cu Bruxelles.
Țările vecine ale UE au acces complet la program, inclusiv la granturile Consiliului European pentru Cercetare, care finanțează propuneri științifice independente. Însă noii veniți, precum Noua Zeelandă, Canada și Coreea de Sud, sunt asociați doar la Pilonul 2, care finanțează consorții academice și industriale.
În condițiile în care țările asociate contribuie acum cu 20-30% din bugetul total, „ar trebui luate foarte în serios”, a declarat Gosia Mitka, macroeconomist internațional la Universitatea din St Andrews, coautoare a studiului.
Alte țări, precum Singapore, Japonia și Egipt, sunt în discuții pentru a deveni asociate.
Însă, pe măsură ce programul se extinde internațional și devine mai puțin un mecanism pur european, au apărut preocupări legate de tratamentul corect al acestor țări în negocierile de asociere și în stabilirea agendei de cercetare.
De exemplu, țările asociate nu au drept de vot în stabilirea programelor de lucru care determină apelurile de cercetare și nici un rol oficial în conceperea viitorului program, care va începe în 2028, deși pot contribui cu opinii în cadrul discuțiilor.
Lipsa transparenței și preocupările financiare
Studiul realizat de Mitka, prezentat în această săptămână țărilor asociate la Bruxelles, a inclus interviuri cu 12 reprezentanți ai unor „organizații publice naționale” din nouă țări asociate, toate având experiență în negocierile cu UE. Majoritatea intervievaților au preferat anonimatul.
Horizon Europe este cel mai mare program internațional de cercetare din lume, iar multe țări asociate și-au exprimat entuziasmul față de participare, subliniind că acesta permite realizarea de „cercetări asupra unor provocări globale care depășesc capacitatea unei singure țări”, potrivit unui intervievat elvețian.
Cu toate acestea, există numeroase nemulțumiri privind lipsa de transparență a Comisiei Europene în timpul negocierilor, restricțiile de acces și condițiile financiare impuse pentru asociere. Un oficial al Comisiei a declarat că instituția „analizează cu atenție” punctele de vedere exprimate de țările asociate.
Un intervievat din Australia, țară care a purtat discuții pentru a deveni asociată, dar nu s-a alăturat din cauza obstacolelor financiare, a menționat că nu a primit niciodată o invitație oficială din partea Comisiei.
Acest lucru a dus la un „dans ciudat”, în care „pentru o perioadă lungă de timp ni s-a cerut să ne exprimăm opinia despre asociere fără să avem vreo idee despre ce presupune aceasta.”
Un alt aspect problematic este că pentru țările îndepărtate, cum ar fi Noua Zeelandă, asocierea se bazează pe un sistem de plată proporțională cu finanțarea obținută. Astfel, dacă cercetătorii lor câștigă mai multe granturi decât s-a anticipat, guvernele trebuie să acopere sume uriașe.
„Unii intervievați și-au exprimat îngrijorarea față de lipsa unui plafon de cheltuieli. Este un risc uriaș, pentru că sunt sume foarte mari de bani,” potrivit studiului.
Un intervievat australian a confirmat: „Este foarte dificil pentru guvernul australian să emită un cec în alb pentru sectorul de cercetare și inovare, în funcție de succesul acestuia.”
Un alt motiv de frustrare este lipsa de claritate în calcularea taxelor de participare impuse de Comisia Europeană.
„Este foarte obscur. Doar trei persoane de pe planetă știu cum se calculează”, a declarat un intervievat din Turcia.
Acesta a adăugat că, deși există încredere în Comisie, „ar fi mai bine să știm cum se calculează aceste taxe.”
Ca urmare, unele țări asociate și-au comparat condițiile între ele, dar nu consideră acest lucru o soluție adecvată.
Acces restricționat la apelurile de cercetare
Un alt punct de nemulțumire este reprezentat de apelurile de cercetare restricționate, unde doar statele membre ale UE pot aplica. De exemplu, Elveția și Regatul Unit au fost excluse de la unele apeluri privind cercetarea în domeniul cuantic și spațial.
Comisia Europeană subliniază că acestea reprezintă doar o mică parte din totalul finanțărilor Horizon Europe, dar pentru țările asociate, aceste restricții ridică întrebări legate de claritatea accesului pe care îl vor avea.
„Este frustrant. Trebuie să știe exact la ce se angajează. Este un angajament extrem de mare,” potrivit Mitka.
În ceea ce privește FP10, programul-cadru care va urma după Horizon Europe în 2028, țările asociate sunt îngrijorate de posibile schimbări majore și vor un rol mai mare în procesul de concepere a acestuia.
„Este important să păstrăm ceea ce funcționează bine, nu să reinventăm totul de la zero. Ar trebui să reflectăm asupra acestui lucru și să includem vocile țărilor asociate în procesul de proiectare.”
Una dintre temeri este că FP10 ar putea fi absorbit într-un Fond pentru Competitivitate mult mai mare, destinat stimulării economiei UE, ceea ce ar putea lăsa un rol incert pentru țările asociate.
„Programul a evoluat pentru a implica țările asociate, dar în esență, este încă despre Europa și competitivitatea ei. Nu este conceput ca un program internațional în sensul propriu al cuvântului,” a spus un intervievat australian.
Raportul subliniază că țările asociate ar trebui să aibă un rol mai important în planificarea FP10, poate chiar printr-un comitet comun.
„Cred că ar trebui să avem un grup mai bine conectat de țări asociate. Ar trebui să fim uniți,” a spus un intervievat turc.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat că „aceste opinii vor fi analizate cu atenție, alături de orice alte contribuții din partea statelor membre și a părților interesate, în procesul de pregătire a viitoarei reglementări.”
