Într-o eră în care alegerile nu se câștigă doar la urne, ci și pe rețelele de socializare, alegerile prezidențiale din România de la sfârșitul anului 2024 oferă un studiu de caz despre modul în care operațiunile de influență străină utilizează tehnologia pentru a manipula comportamentul alegătorilor. Analiza Foreign Policy Center Rețele de Influență: Decodificarea Amestecului Străin în Alegerile din România dezvăluie o rețea complexă de dezinformare, atacuri cibernetice și propagandă bazată pe inteligență artificială care a modelat peisajul electoral al României. Odată cu ascensiunea ultranaționalistului Călin Georgescu, cercetătorii au descoperit o operațiune sofisticată susținută din exterior, menită să exploateze vulnerabilitățile societale și să încline procesul democratic, completând astfel descoperirile relevate în rapoartele CSAT care au urmat anulării alegerilor.
Investigația FPC analizează metodele tehnologice folosite – cum AI, atacurile cibernetice și manipularea coordonată pe rețelele sociale au influențat voturile. Concluziile au implicații majore pentru viitorul democrațiilor din întreaga lume, notează sursa.
Ascensiunea lui Călin Georgescu: Popularitate fabricată?
Investigația Foreign Policy Center notează șocul produs de ascensiunea bruscă a lui Călin Georgescu în alegerile din România din 2024, numind-o „o surpriză totală“. Sondajele preelectorale îi ofereau doar 5-10% din voturi, dar în primul tur a obținut 22,9%. Studiul a descoperit că această creștere a fost alimentată de 614 rețele digitale – majoritatea rusești – răspândite pe Telegram, Facebook și X (fostul Twitter).
Analiza a demonstrat că această campanie a fost orchestrată pentru a-l prezenta pe Georgescu ca un outsider anti-sistem, în timp ce promova în paralel teme favorabile agendei geopolitice a Rusiei. Boții bazați pe AI și tactici de micro-targeting au asigurat că mesajul său a fost amplificat și distribuit către grupuri specifice de alegători, în special cei din diaspora și tinerii afectați de dezinformare online.
Interferență străină în alegeri: Cum a fost promovat Georgescu online
Investigația, realizată cu ajutorul instrumentului digital Osavul, bazat pe inteligență artificială, a descoperit „614 rețele online (website-uri, canale de social media, conturi), cele mai multe dintre ele fiind afiliate Rusiei, care au amplificat profilul lui Călin Georgescu pe diverse platforme digitale, precum Telegram, Facebook și Twitter/X.” Mesajele de susținere s-au propagat în mai multe limbi și pe mai multe continente.
„Prezența lui Georgescu pe rețelele sociale a explodat în perioada alegerilor, mai ales pe TikTok, unde a beneficiat de o promovare neobișnuit de intensă”, se precizează în document. „Am identificat 25.000 de conturi TikTok care au avut un salt brusc în activitate în timpul campaniei electorale, dintre care 800 au fost create încă din 2016, dar au rămas inactive până în preajma scrutinului.” Aceasta, potrivit autorilor, „indică o activare strategică, cu scopul de a influența percepția publică.”
Mai mult, atacuri cibernetice bine coordonate au vizat „infrastructura IT a Autorității Electorale Permanente (AEP) pe 19 noiembrie 2024”, cu scopul de a compromite „serverele care gestionează datele privind prezența la vot.”
Raportul sugerează că aceste atacuri au folosit tehnici sofisticate, precum „injection SQL și cross-site scripting (XSS)”, metode prin care hackerii au încercat să acceseze baze de date sensibile și să influențeze procesul electoral.
„Această campanie de destabilizare s-ar putea să nu se limiteze la influența rusă, întrucât și alți actori străini cu capacitatea de a interveni, precum China sau Iranul, au contribuit la diseminarea mesajelor candidatului român, chiar dacă într-un mod limitat”, se arată în raport.
Pentru a înțelege amploarea fenomenului, trebuie analizate metodele prin care astfel de operațiuni sunt puse în aplicare. Studiul detaliază că diseminarea conținutului manipulat se face printr-o combinație de tehnici avansate, de la crearea și utilizarea de conturi false, până la exploatarea algoritmilor platformelor sociale pentru a maximiza vizibilitatea mesajelor dorite. Această tactică este folosită frecvent în alte state europene, România fiind doar una dintre țintele predilecte.
Raportul serviciilor italiene confirmă atacurile hibride
Un raport al serviciilor secrete italiene confirmă amploarea campaniei de influență digitală asupra alegerilor din România. Documentul arată că România a fost vizată de „atacuri hibride agresive asupra procesului electoral” și că „25.000 de conturi de TikTok au devenit brusc active în susținerea lui Călin Georgescu cu două săptămâni înainte de alegeri.”
În plus, italienii au identificat „797 de conturi pro-Călin Georgescu create încă din 2016, care au început să fie foarte active chiar înainte de alegeri.” În aceeași perioadă, „5.005 conturi de Telegram au făcut propagandă intensă” în favoarea candidatului.
Serviciile italiene mai notează că „381.000 de dolari au fost cheltuiți pentru sponsorizarea conținutului pro-Georgescu”, sumă investită doar începând cu 24 octombrie 2024. Această campanie digitală masivă ridică semne de întrebare privind „sursa fondurilor” și „nivelul coordonării externe în influențarea scrutinului prezidențial.”
Tactici de interferență cibernetică și manipulare digitală
Analiza indică faptul că interferențele în alegeri nu sunt doar despre mesaje pe social media. Conform studiului, există o serie de tehnici cibernetice folosite pentru a submina procesul electoral:
- Exploatarea vulnerabilităților tehnice – Atacuri asupra site-urilor guvernamentale, alterarea datelor de vot și infiltrarea sistemelor informatice pentru a genera confuzie.
- Utilizarea conturilor false – Crearea de profiluri automate pentru a amplifica mesajele și a influența dezbaterile publice.
- Microtargeting agresiv – Personalizarea mesajelor politice pentru fiecare grup social, pe baza datelor colectate din mediul online.
- Dezinformare și fake news – Răspândirea de informații false despre candidați și evenimente electorale pentru a distruge credibilitatea unor tabere politice.
Studiul examinează modul în care diviziunile interne ale societății au făcut ca România să fie deosebit de vulnerabilă la influența străină:
„În 2024, partidele de extremă dreapta au obținut colectiv puțin peste 32% din voturi, marcând o creștere notabilă față de rezultatele parlamentare din 2020.”
Această creștere a extremismului, combinată cu un nivel scăzut de alfabetizare media și neîncrederea în presa tradițională, a permis dezinformării să se răspândească rapid. Mulți alegători s-au orientat către surse alternative, adesea influențate de actori străini, devenind astfel vulnerabili la manipulare.
Strategiile de influențare a Diasporei românești
Diaspora românească, un bloc electoral esențial, a fost vizată în mod special de campaniile de dezinformare:
„Strategiile de campanie care vizau diaspora au exploatat arsenalul emoțional al nostalgiei, furiei, nemulțumirii și dorinței de schimbare.”
Conform studiului, românii din diaspora, care reprezintă un segment semnificativ al electoratului, au devenit ținte predilecte ale propagandei. Strategiile de influență au fost adaptate pentru a exploata nemulțumirile legate de clasa politică, condițiile economice și identitatea națională. Platformele de social media au fost folosite pentru a difuza mesaje care apelau la sentimentele de dor pentru țară, neîncredere în instituțiile europene și frustrare față de actuala guvernare. Georgescu a fost prezentat ca un lider capabil să readucă România pe un drum autentic și să ofere soluții radicale, dar eficiente.
Canale de Telegram, pagini de Facebook și conturi de TikTok au fost folosite pentru a propaga narațiuni care consolidau imaginea unui „salvator național”. Această strategie nu doar că a mobilizat votanții din diaspora, dar a și polarizat puternic discursul public, separând electoratul în tabere opuse.
Rețele de influență coordonată și amplificarea externă
Studiul oferă dovezi privind amplificarea sprijinului pentru Georgescu de către rețele susținute de Rusia, cu conținut promovat de mass-media de stat: „Majoritatea actorilor afiliați statului care promovau sau menționau pe Georgescu erau de origine rusă (99), inclusiv instituții media de stat precum Russia Today (RT), Sputnik și multe altele.”
Pe lângă mass-media de stat, sute de conturi anonime au fost identificate ca parte a unei campanii de dezinformare bine organizate. Aceste conturi au promovat mesaje sincronizate, folosind tehnici de manipulare pentru a influența percepția publicului. Postările despre Georgescu au fost difuzate în mai multe limbi, indicând o coordonare internațională a campaniei de influență.
În plus, algoritmii platformelor de social media au fost exploatați pentru a crește vizibilitatea acestor mesaje, iar utilizarea de roboți (bots) și conturi false a amplificat artificial sprijinul pentru candidatul naționalist. Această strategie este similară cu alte campanii de influență rusești observate în Europa și SUA, ceea ce sugerează un tipar repetitiv de ingerință electorală.
Mobilizarea și radicalizarea electoratului
Pe lângă utilizarea masivă a rețelelor sociale pentru a răspândi mesaje pro-Georgescu, studiul evidențiază și o campanie de mobilizare directă a alegătorilor:
„În ultimele două săptămâni înainte de vot, un număr record de conturi TikTok și Telegram, multe dintre ele inactive de ani de zile, au fost reactivat și folosite pentru a încuraja participarea la vot a susținătorilor unui discurs naționalist.”
Acest tip de mobilizare artificială este similar cu tehnici utilizate anterior în alte state europene pentru a influența alegerile.
Curtea Constituțională a României a hotărât anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, invocând prevederile legale conform cărora instituția are rolul de a supraveghea respectarea procesului electoral și de a valida rezultatele scrutinului. Președintele Klaus Iohannis a dat undă verde declasificării informațiilor furnizate de SRI, SIE și MAI în cadrul ședinței CSAT, referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor. Potrivit unui raport al SRI, infrastructura IT&C utilizată pentru susținerea procesului electoral a fost ținta a peste 85.000 de atacuri cibernetice, menite să exploateze vulnerabilitățile sistemelor informatice și să obțină acces neautorizat la date sensibile.
Ultimele pagini ale raportului “Networks of Influence: Decoding foreign meddling in Romania’s elections” detaliază un tablou alarmant al manipulării electorale prin intermediul rețelelor de influență online. Se evidențiază faptul că alegerile prezidențiale din 2024 din România au fost puternic afectate de campanii de dezinformare și operațiuni de influență străine, având un impact semnificativ asupra procesului democratic.
“Atacurile nu vizează doar infrastructura fizică, ci și încrederea publică în democrație”, se menționează în raport, subliniind dimensiunea psihologică a acestei agresiuni informaționale.
Strategii de dezinformare și influență
Un aspect critic identificat este utilizarea masivă a platformelor sociale pentru manipularea percepțiilor publice. TikTok a fost un teren fertil pentru aceste tactici, cu “peste 25.000 de conturi, multe dintre ele automatizate sau semi-automatizate, care au înregistrat o creștere bruscă a activității în perioada electorală”.
Campania lui Călin Georgescu a beneficiat de o expunere excesivă pe rețelele de socializare, printr-o combinație de conturi reactivat, promovări algoritmice și narative aliniate intereselor externe. “Un exemplu concret este reactivarea a 800 de conturi TikTok create încă din 2016, dar inactive până înainte de alegeri”, se afirmă în document.
Legături externe și propagandă subversivă
Raportul scoate la iveală interconectarea narativelor utilizate în campania lui Georgescu cu strategii bine-cunoscute ale Rusiei și altor state interesate de destabilizarea UE și NATO. “99 de actori afiliați statului rus, inclusiv Sputnik și Russia Today, au promovat mesajele lui Georgescu pe multiple platforme”, consolidând astfel percepția că acest candidat este susținut de entități externe cu agende specifice.
Un detaliu notabil este implicarea canalului Press TV, afiliat Iranului, care a redistribuit mesaje identice cu cele promovate de rețelele rusești: “în doar nouă zile, acest canal a postat și repostat cincisprezece mesaje referitoare la Georgescu, consolidând astfel un ecou informațional strategic”.
Micro-targetare și strategii bazate pe analiza emoțiilor
Conform raportului, campania electorală a exploatat vulnerabilități sociale, utilizând teme naționaliste, mesaje anti-occidentale și frica față de un război iminent. Un respondent a declarat: “Am ales să-l votez pe Georgescu pentru că este patriot și pune țara pe primul loc. Nu vreau să ne vândă la străini ca ceilalți”. Acest tip de narațiuni a fost amplificat artificial prin microtargetare, influențând alegători din diaspora și zonele defavorizate.
Finalul raportului subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru protejarea procesului electoral. “Fără o reglementare clară a platformelor sociale și o colaborare strânsă între guverne și instituții de securitate, atacurile hibride vor continua să erodeze fundațiile democrației”, avertizează raportul.
Comisia Europeană a anunțat o investigație oficială asupra TikTok, iar o dezbatere a fost programată la Bruxelles pentru analizarea impactului rețelelor sociale asupra alegerilor. “Un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor“, parafrazează documentul principiile NATO, argumentând că interferența externă nu mai este doar o problemă națională, ci un risc european major.
La analiza Foreign Policy Center au contribuit Andra-Lucia Martinescu, Sorina Stallard, Alina Balatchi-Lupascu și Mihai George Forlafu, împreună cu specialiști din cadrul Osavul – Yan Kurtov, Dmytro Bilash, Dmytro Plieshakov și Yevhen Popov.
Studiul complet:
Networks-of-Influence-Decoding-foreign-meddling-in-Romanias-elections-2024-1
