Un studiu recent publicat în jurnalul PLOS Mental Health, indică faptul că răspunsurile generate de ChatGPT în contexte psihoterapeutice sunt, în multe cazuri, mai bine cotate decât cele furnizate de terapeuți umani. Cercetătorii au descoperit că participanții au întâmpinat dificultăți în a distinge între răspunsurile AI și cele oferite de specialiști umani, în special în scenarii de terapie de cuplu.
O posibilă explicație pentru aceste rezultate este faptul că răspunsurile ChatGPT sunt, în general, mai extinse și conțin un număr mai mare de substantive și adjective, facilitând astfel o contextualizare mai amplă. Această caracteristică ar putea contribui la o evaluare superioară în raport cu principiile fundamentale ale psihoterapiei.
Studiul, desfășurat pe un eșantion de peste 800 de participanți, a presupus evaluarea răspunsurilor oferite de terapeuți umani și de ChatGPT pentru 18 scenarii de terapie de cuplu. Rezultatele au demonstrat că majoritatea participanților nu au reușit să facă distincția între răspunsurile generate de AI și cele redactate de profesioniști umani.
Această constatare confirmă predicția lui Alan Turing, conform căreia oamenii vor ajunge să nu mai poată face diferența între răspunsurile oferite de o mașină și cele furnizate de un om.
Analiza studiului sugerează că ChatGPT ar putea juca un rol semnificativ în optimizarea proceselor psihoterapeutice, facilitând dezvoltarea unor metode inovatoare de testare și intervenție terapeutică. Cercetătorii subliniază că, având în vedere dovezile ce atestă utilitatea AI în acest domeniu, este esențial ca profesioniștii din sănătatea mentală să își dezvolte competențele tehnice pentru a putea înțelege și supraveghea corespunzător utilizarea acestor tehnologii emergente.
Deși studiul sugerează un potențial considerabil pentru utilizarea AI în terapie, există în continuare numeroase întrebări etice și aspecte practice care trebuie abordate. Cercetătorii avertizează asupra necesității unei supravegheri riguroase și a unei pregătiri adecvate a profesioniștilor din domeniul sănătății mentale, pentru a se asigura că modelele AI sunt utilizate în mod responsabil și eficient.
„De la invenția programului ELIZA, în urmă cu aproape șaizeci de ani, cercetătorii au dezbătut posibilitatea ca inteligența artificială să poată juca rolul unui terapeut. Deși persistă numeroase întrebări fundamentale, rezultatele noastre sugerează că răspunsul ar putea fi afirmativ”, afirmă autorii studiului.
Această cercetare deschide calea unor discuții esențiale despre viitorul terapiei asistate de AI și despre rolul esențial pe care îl vor avea specialiștii umani în acest context. Este evident că tehnologia avansează rapid, iar profesioniștii din domeniul sănătății mentale trebuie să fie pregătiți pentru schimbările imprevizibile care urmează.
