Românii au un interes scăzut pentru dezvoltarea de noi competetențe și de abilități digitale care să îi ajute să avanseze profesional, fiind pe ultimul loc în UE la educație online, conform Eurostat. Deși se înscriu la cursuri de formare în diverse domenii, unii români nu își doresc să învețe, ci vor doar să obțină o diplomă acreditată, care să le „ateste” competențe pe care în fapt nu le-au dobândit, arată o analiză a Centrului de Formare APSAP.
Conform Eurostat, doar 10% dintre românii cu acces la Internet au urmat o formă de educație online, ceea ce plasează România pe ultimul loc în UE, fiind departe de avansul deținut de Irlanda (61% dintre utilizatori), Olanda (59%) sau Finlanda (53%).
Printre cauze se află rata mică de absolvenți de facultate, dar și interesul scăzut pentru educație formală, pentru dezvoltarea de competențe în general și pentru dezvoltarea de competențe digitale și percepția eronată asupra învățării online, care în România este desconsiderată, văzută încă ca fiind inferioară celei care are loc într-un cadru fizic.
Unii cursanți vor să știe întrebările de la examen, alții renunță la cursuri după înscriere
„Românii vor cursuri ieftine, vânează reduceri și se implică minimal în procesul de învățare. Nu doar că lipsa de seriozitate este o problemă majoră, dar se ajunge la absurdități: unii cursanți chiar cer întrebările care „vor pica” la examen, ca să treacă mai ușor. Realitatea este tristă și revoltătoare: 20% dintre cursanții care susțin că au diplomă de licență nu au nici măcar bacalaureatul luat”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
În plus, românii sunt deficitari la dezvoltarea de noi competențe din cauză că abandonează cursurile de formare. Peste 30% dintre cei înscriși renunță înainte ca formarea să înceapă, conform unei analize a Centrului de Formare APSAP realizate pe un eșantion de peste 3.000 de persoane care s-au înscris la cursuri în 2024.
Abandonul vine, de cele mai multe ori, în momentul în care oamenii află că trebuie să depună documente doveditoare ale studiilor, trebuie să își aloce timp real pentru formarea teoretică și practică, există evaluări și un examen la final sau că există posibilitatea să nu absolve cursul dacă nu obțin nota minimă de trecere.
Conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, pe un eșantion de peste 2.500 de respondenți la nivel național, aproximativ 30% dintre participanți au declarat că dețin un nivel avansat sau de expert în competențe digitale.
În realitate, răspunsurile din cadrul aceluiași studiu arată că aceste competențe se rezumă, în principal, la „navigarea și căutarea eficientă pe internet” și „utilizarea aplicațiilor de birou”, ceea ce nu reflectă neapărat un nivel avansat de expertiză digitală.
Interesul românilor pentru dezvoltarea de competențe noi este corelat cu nivelul scăzut de educație al majorității populației. Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul tinerilor cu studii universitare, doar 1 din 4 tineri finalizând o formă de învățământ superior.
La nivelul UE, 42% dintre persoanele cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt absolvenți de studii universitare.
Învățarea online, încă desconsiderată în România
Învățarea online continuă să fie un subiect controversat în România. Publicul cu vârste între 20 și 45 de ani este, în general, deschis către educația digitală și nu o percepe ca fiind inferioară învățării tradiționale.
Însă persoanele de peste 45 de ani sunt mai reticente, considerând că învățarea fizică este singura care oferă rezultate reale. Printre motivele acestei percepții se află apariția și creșterea numărului de furnizori de cursuri, mulți neacreditați, care promit învățare rapidă și venituri mari fără o pregătire temeinică.
„Din păcate, România este inundată de pseudo-cursuri care promit succes rapid și venituri fabuloase, fără a oferi o formare reală. Multe persoane au fost păcălite de webinarii în care „trainerii” le-au prezentat rețete magice pentru îmbogățire. Aceste „programe” pretind că te transformă peste noapte în specialist în investiții, copywriter de succes, antreprenor prolific sau expert în marketing digital, cerând sume care variază între 200 și 5.000 de euro, fără a avea vreo acreditare sau recunoaștere oficială”, adaugă Fârșirotu.
