Într-un discurs susținut marți la un summit pe tema inteligenței artificiale, desfășurat la Paris, vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat dur reglementările europene stricte privind această tehnologie, avertizând că acestea ar putea „sufoca” inovația. Oficialul american a respins, de asemenea, ideea moderării conținutului online, catalogând-o drept „cenzură autoritară”.
Diviziuni tot mai mari între SUA și Europa
Summitul de la Paris a scos la iveală divergențele dintre abordările SUA și UE în ceea ce privește reglementarea AI. Washingtonul și Londra au refuzat să semneze declarația finală a evenimentului, care sublinia necesitatea ca AI să fie „inclusivă, deschisă, etică și sigură”.
Într-un ton ferm, Vance a subliniat angajamentul administrației Trump de a menține SUA ca lider global în domeniul AI și de a combate reglementările stricte impuse de Uniunea Europeană. „Credem că o reglementare excesivă a sectorului AI ar putea distruge o industrie transformatoare”, a declarat acesta în fața liderilor politici și executivilor de top prezenți la eveniment.
El a criticat reglementările „masive” introduse de UE, precum Digital Services Act și Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), susținând că acestea impun costuri uriașe pentru companiile mici și frânează inovația. „Desigur, trebuie să asigurăm un internet sigur, dar este una să protejăm copiii de prădătorii online și cu totul altceva să împiedicăm un adult să acceseze o opinie pe care guvernul o consideră dezinformare”, a afirmat Vance.
Vicepreședintele american a reafirmat viziunea Washingtonului, conform căreia AI trebuie să rămână liberă de „părtiniri ideologice” și să nu devină un instrument de cenzură politică. După discursul său, Vance a părăsit summitul fără a asculta intervențiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sau a președintelui francez Emmanuel Macron, cu care ulterior a avut întâlniri bilaterale.
În cadrul evenimentului, Vance a avertizat și asupra riscurilor colaborării cu regimurile autoritare, făcând aluzie la China, fără a menționa direct startup-ul chinez DeepSeek, care a lansat recent un model AI avansat, stârnind îngrijorări în rândul oficialilor americani. „Tehnologia ieftină, subvenționată de regimuri autoritare, poate părea atractivă, dar parteneriatul cu astfel de entități înseamnă să îți predai infrastructura informațională unui stăpân autoritar”, a declarat Vance.
Reacția Europei
În replică, Emmanuel Macron a declarat că este deschis la reducerea birocrației, dar a subliniat necesitatea unor reguli clare pentru a câștiga încrederea publicului în AI. „Avem nevoie de o inteligență artificială de încredere”, a punctat liderul francez.
La rândul său, Ursula von der Leyen a promis că UE va reduce povara administrativă pentru companii și va investi mai mult în AI. Totuși, blocul comunitar rămâne ferm pe poziție în ceea ce privește reglementarea AI, în contextul adoptării AI Act – primul set comprehensiv de reguli globale pentru această tehnologie.
SUA și Regatul Unit se distanțează
Refuzul SUA și al Marii Britanii de a semna declarația finală a summitului subliniază ruptura tot mai evidentă dintre abordările celor două maluri ale Atlanticului. Un oficial britanic a explicat că Regatul Unit a avut obiecții față de unele formulări din document și că abordarea adoptată la Paris a fost „destul de diferită” de cea a primului summit pentru siguranța AI organizat de Londra în 2023.
Russell Wald, director executiv la Stanford Institute for Human-Centered Artificial Intelligence, a observat o schimbare clară în politica SUA: „Discursul lui JD Vance indică o schimbare fără echivoc – accentul nu mai este pus pe siguranță, ci pe accelerarea inovației. În viziunea SUA, siguranța înseamnă reglementare, iar reglementarea înseamnă pierderea oportunității de a domina acest domeniu”.
Summitul de la Paris a evidențiat o realitate clară: AI nu mai este doar o preocupare legată de siguranță, ci și un câmp de luptă geopolitic. În timp ce SUA și China concurează pentru supremație tehnologică, Europa încearcă să găsească un echilibru între inovație și protecția cetățenilor.
Dario Amodei, CEO al companiei Anthropic, competitor al OpenAI, a avertizat că summitul a fost o „oportunitate ratată” de a aborda probleme esențiale, precum securitatea lanțului de aprovizionare, riscurile AI și impactul acesteia asupra pieței muncii.
În timp ce lumea se îndreaptă spre o eră a AI tot mai influentă, rămâne de văzut dacă reglementările stricte vor asigura un echilibru între progres și siguranță sau, așa cum avertizează Vance, vor inhiba inovația și vor lăsa SUA și China să domine acest sector strategic.
