Inteligența artificială a devenit un subiect central în dezbaterea politicilor industriale europene, fiind văzută simultan ca o vulnerabilitate și o oportunitate. Deficitul de lideri europeni în acest domeniu este considerat un simptom al declinului economic, în timp ce recuperarea decalajului este percepută ca o soluție pentru multiple probleme: criza climatică, stagnarea creșterii economice și deteriorarea serviciilor publice. Astfel, investițiile în AI și adoptarea unei strategii industriale solide au devenit priorități pentru Comisia Europeană.
Evenimentele recente de pe piața globală sugerează o schimbare de dinamică. Ar putea turbulențele din industrie să ofere Europei o ultimă șansă de a deveni un jucător major în AI? Aceasta este o întrebare care a dominat discuțiile din Bruxelles săptămâna aceasta.
Recent, compania chineză DeepSeek a anunțat dezvoltarea unui model AI performant utilizând mult mai puține resurse computaționale decât competitorii săi. Această realizare contestă supoziția dominantă conform căreia performanța AI depinde exclusiv de creșterea exponențială a puterii de calcul. Până acum, paradigma „bigger is better” a fost considerată un principiu fundamental, justificând investiții colosale în infrastructura AI.
Această descoperire aduce în discuție sustenabilitatea strategiilor actuale, având în vedere că expansiunea masivă a AI vine cu costuri uriașe, inclusiv impactul negativ asupra mediului. Cu toate acestea, până acum, aceste argumente au fost adesea ignorate, mai ales de către companiile și guvernele care beneficiază de perpetuarea cursei AI.
Poate Europa să devină competitivă în AI?
Deși DeepSeek a demonstrat că modelele AI avansate pot fi antrenate cu resurse mai mici, rularea acestora la scară largă (proces cunoscut sub numele de inferență) rămâne extrem de costisitoare. Europa nu dispune în prezent de infrastructura necesară pentru a concura cu SUA sau China în acest domeniu.
Un exemplu clar este Franța, unde start-up-ul Mistral, considerat unul dintre liderii europeni în AI, trebuie să colaboreze cu giganți americani precum Microsoft pentru a accesa resursele cloud necesare expansiunii. Acest lucru subliniază o problemă fundamentală: dependența Europei de infrastructura tehnologică a companiilor americane, precum Microsoft, Google sau Nvidia, care domină piața globală de cloud computing și cipuri avansate.
Realitatea este că Europa nu a avut niciodată resursele necesare pentru a concura de la egal la egal cu giganții americani ai AI. Investițiile masive făcute de Alphabet, Amazon, Meta sau Microsoft sunt dificil de replicat, iar un model bazat exclusiv pe cheltuieli publice ridicate nu este sustenabil.
Adevărata provocare pentru UE nu este să intre într-o cursă a cheltuielilor cu SUA, ci să redefinească regulile jocului. În loc să imite modelul american, Europa trebuie să creeze un mediu de inovare care să permită dezvoltarea unor abordări alternative și sustenabile. De asemenea, aplicarea strictă a legislației europene privind concurența și protecția datelor ar putea nivela terenul de joc, oferind companiilor europene mai mult spațiu pentru creștere.
