O strategie europeană recent dezvăluită, denumită „Busola pentru Competitivitate,” ridică îngrijorări cu privire la posibila subminare a independenței Consiliului European pentru Cercetare (ERC). Documentul indică o mai mare aliniere a acestuia cu Consiliul European pentru Inovare (EIC) și cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, în special în domeniul tehnologiilor avansate.
Conform unui proiect preliminar, Comisia Europeană dorește să restructureze EIC după modelul agențiilor americane pentru proiecte avansate de cercetare (ARPA).
Obiectivul principal este stimularea competitivității prin inovare, răspunzând astfel raportului fostului premier italian Mario Draghi, care evidențiază decalajul de inovare dintre UE și SUA drept cauza principală a stagnării economice a Europei.
În același timp, se dorește o mai bună cooperare între ERC și EIC pentru utilizarea industrială a inteligenței artificiale.
Totuși, Maria Leptin, președinta ERC, atrage atenția că impunerea unor priorități politice ar putea compromite misiunea ERC.
Aceasta insistă că cercetătorii trebuie să fie liberi să decidă direcțiile de explorare, fără constrângeri tematice.
Mai multe fonduri, dar mai puțină autonomie
Criticii acestei inițiative, precum Kurt Deketelaere, secretarul general al Ligii Universităților Europene de Cercetare, și Jan Palmowski, de la Alianța Universităților Europene de Cercetare Intensivă, avertizează că independența ERC ar putea fi erodată.
Ei subliniază că știința de vârf nu poate fi dictată de strategii politice, ci doar evaluată de experți în domeniu.
În schimb, se propune ca EIC să primească mai multă autonomie pentru asumarea unor riscuri mai mari în finanțarea inovațiilor, în linie cu recomandările lui Draghi.
Proiectul propune crearea unui Fond European de Competitivitate, care ar putea înlocui programele actuale de cercetare, inclusiv FP10, concentrând resursele pe tehnologii strategice și sprijinirea investițiilor private.
Această abordare provoacă îngrijorări că cercetarea fundamentală, precum și domenii precum științele umaniste, ar putea fi neglijate.
Reducerea decalajului de inovare
Documentul evidențiază că doar o treime dintre brevetele europene sunt comercializate, ceea ce subliniază dificultățile întâmpinate de cercetători și antreprenori în valorificarea descoperirilor lor.
În acest context, Comisia propune simplificarea reglementărilor, crearea unui mediu mai favorabil pentru start-up-uri și consolidarea colaborării între universități și mediul de afaceri.
Pentru a reduce dependențele externe, UE intenționează să sprijine producția internă de materii prime critice, să diversifice furnizorii și să adopte politici de preferință europeană în achizițiile publice pentru industriile strategice.
Se pune un accent puternic pe reducerea birocrației, cu scopul de a facilita accesul la fonduri europene și de a încuraja investițiile pe termen lung.
De asemenea, Comisia propune un instrument de coordonare a obiectivelor naționale și europene, concentrat inițial pe domenii precum infrastructura energetică și utilizarea inteligenței artificiale.
Această strategie ambițioasă ridică, însă, întrebări serioase despre echilibrul dintre nevoia de competitivitate economică și respectarea autonomiei cercetării fundamentale, esențială pentru progresul pe termen lung.
