Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, a intrat în lumina reflectoarelor cu o nouă atitudine ce promovează „energia masculină” și „agresiunea” la locul de muncă, o abordare ce aduce aminte de un mediu de lucru toxic. Sub masca unui război cultural împotriva „woke”, miliardarii din tehnologie, precum Zuckerberg și Elon Musk, par să-și direcționeze nemulțumirile împotriva propriilor angajați, criticând programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI).
Recent, într-un interviu cu Joe Rogan, Zuckerberg a exprimat frustrarea față de cultura corporativă, pe care o percepe ca fiind „castrată cultural”. A lăudat valorile „agresive” ale antrenamentelor sale de arte marțiale, creând astfel un cadru care poate semăna cu un club exclusivist, orientat spre masculinitate, mai degrabă decât un loc de muncă incluziv. Deși afirmă că nu dorește să excludă femeile, accentul pus pe agresivitate și „energie masculină” sugerează contrariul, cultivând un mediu neprietenos pentru diversitate.
Această retorică este acompaniată de decizii interne controversate la Meta. Conducerea companiei a implementat noi politici care permit o creștere a dezinformării și a discursului instigator la ură, fără a consulta cei 72.000 de angajați. Angajații Meta au fost informați despre aceste schimbări odată cu publicul larg, o mișcare care a dus la confuzie și frustrare, în special deoarece materialele de instruire furnizate sunt descrise ca fiind neclare și contradictorii. De exemplu, utilizatorii pot face afirmații homofobe, dar sunt restricționați de la a face declarații similare despre alte grupuri.
În plus, Meta a luat decizia de a muta echipele de moderare din California în Texas, un stat cunoscut pentru politicile restrictive în ceea ce privește drepturile omului, avortul și îngrijirea incluzivă pentru persoanele LGBTQ+. Această mutare nu doar că semnalează o distanțare de valorile progresiste, dar și o presiune suplimentară asupra angajaților care trebuie să aleagă între a-și păstra locul de muncă și a locui într-un stat care le poate afecta drepturile fundamentale.
Această schimbare de atitudine a lui Zuckerberg și a altor miliardari tech este adesea prezentată drept o luptă împotriva culturii „woke”, dar, în realitate, ascunde o problemă mai profundă: o relație de antagonism față de propriii angajați. Companiile de tehnologie au prosperat datorită muncii unei clase de profesioniști care, deși bine plătiți, trebuie să muncească pentru a-și susține stilul de viață. Criticile miliardarilor la adresa acestei clase de lucrători par să fie motivate de dorința de a reduce influența acestora și de a înlocui structurile incluzive cu o cultură a agresivității și a conformismului autoritar.
Pe fondul acestor schimbări, devine clar că miliardarii din tehnologie, de la Zuckerberg la Musk, sunt mai interesați să își consolideze controlul asupra companiilor lor, reducând vocea angajaților și marginalizând inițiativele de diversitate. Retorica lor împotriva „woke” nu este decât o fațadă pentru un atac mai amplu asupra clasei muncitoare care le susține imperiile tehnologice.
Astfel, războiul miliardarilor împotriva „woke” nu este doar un subiect de dezbatere culturală, ci și o încercare de a submina structurile care oferă angajaților un mediu de lucru echitabil și sigur. În spatele retoricii despre masculinitate și energie agresivă, se află o încercare de a transforma locurile de muncă în spații dominate de putere și control, în detrimentul bunăstării și drepturilor angajaților.
