Inteligența artificială, a devenit un instrument omniprezent în viețile noastre, transformând modul într-un care lucrăm, comunicăm și luăm decizii. Cu toate acestea, un studiu din Marea Britanie sugerează că utilizarea frecventă a instrumentelor de IA poate avea un impact negativ asupra capacitații de gândire critică, mai ales într-o perioadă în care universitatea și educația sunt profund influențate de aceste tehnologii.
Ce arată studiul?
Cercetarea, publicată în revista „Societies” în ianuarie 2025, a analizat răspunsurile a peste 650 de persoane, începând cu vârsta de 17 ani. Rezultatele indică o legătură clară între utilizarea extensivă a IA și abilități cognitive reduse, mai ales într-un segment de tineri cuprins între 17 și 25 de ani. Potrivit autorului studiului, Michael Gerlich, tinerii care se bazează intens pe IA pentru memorare și rezolvarea problemelor, tind să aibă scoruri mai mici la capitolul de gândire critică.
„COMODITATEA oferită de aceste instrumente nu trebuie să vină în detrimentul competențelor cognitive esențiale”, subliniază Gerlich, director al centrului pentru previziuni strategice și sustenabilitate din cadrul SBS Swiss Business School.
Cum afectează IA gândirea critică?
Fenomenul cunoscut drept „cognitive offloading” descrie delegarea sarcinilor mentale, cum ar fi memorarea sau rezolvarea problemelor, către tehnologii externe precum notițele, calculatoarele sau, în prezent, IA. Studiul subliniază că această dependență poate reduce retenția memoriei și capacitatea de analiză critică.
• Generația Z și IA: Persoanele cu vârste între 17 și 25 de ani afișează cea mai mare utilizare a IA, concomitent cu scoruri mai slabe la testele de gândire critică.
• Generația X și Baby Boomers: Cei peste 46 de ani preferă metode tradiționale, cum ar fi citirea surselor multiple și analiza critică, declarând că astfel își mențin abilitățile cognitive mai ascuțite.
Un aspect pozitiv evidențiat de cercetare este că un nivel mai ridicat de educație poate atenua efectele negative ale utilizării IA. Universități din întreaga lume – inclusiv din China, Marea Britanie, Canada și Statele Unite – implementează reguli stricte privind utilizarea IA în activitățile academice. De exemplu, Universitatea Fudan din Shanghai a devenit prima instituție din China care reglementează utilizarea IA în tezele de licență, iar alte universități urmează acest exemplu
În timp ce multe universități din străinătate iau măsuri pentru a echilibra utilizarea IA cu integritatea educației, în România discuțiile pe această temă sunt încă la început. Universitățile ar putea lua în considerare introducerea unor politici clare privind utilizarea IA, mai ales în redactarea lucrărilor academice. Profesorii și elevii ar trebui instruiți să înțelegă limitările și potențialele prejudecăți ale instrumentelor de IA. O abordare echilibrată ar putea include utilizarea acestor tehnologii ca suport, fără a substitui procesul de gândire critică.
Pe măsură ce IA devine tot mai integrată în viața cotidiană, este esențial să promovăm o educație care să pună accent pe gândirea independentă și pe dezvoltarea unor competențe solide de analiză.
Pentru a preveni efectele negative ale dependenței de tehnologie asupra tinerilor, iată câteva recomandări pentru educatori și părinți:
- Educația digitală: Predarea funcțiilor, limitărilor și riscurilor asociate cu IA.
- Promovarea gândirii critice: Încurajarea dezbaterilor și a analizelor multiple asupra unei teme.
- Limitarea timpului petrecut pe IA: Crearea unor reguli clare privind utilizarea instrumentelor digitale.
