FP10, programul de finanțare pentru cercetare și inovare al UE care va începe în 2028, este puțin probabil să aibă un buget de 220 miliarde de euro, a declarat Ekaterina Zaharieva, noul comisar pentru start-up-uri, cercetare și inovare, într-un interviu exclusiv pentru Science|Business.
Această cifră a fost propusă anul trecut într-un raport al unui grup de experți condus de fostul ministru portughez al științei Manuel Heitor, precum și de grupuri de lobby pentru cercetare și europarlamentari care consideră că o creștere semnificativă este necesară pentru ca UE să rămână competitivă într-o lume dominată de SUA și China în domenii precum cipurile și inteligența artificială.
„Desigur, voi lucra pentru creșterea bugetului următorului Program Cadru, fără îndoială, dar promisiunea unei dublări este nerealistă. Avem constrângeri bugetare reale”, a spus Zaharieva.
O creștere la 220 miliarde de euro ar însemna mai mult decât dublarea bugetului actual al programului Horizon Europe, care este de puțin sub 95 miliarde de euro.
Totuși, Zaharieva a declarat că preferă să simplifice programul înainte de lansarea FP10 în 2028, mai degrabă decât să înceapă de la buget.
„Nu vreau să încep […] cu bugetul. Mai întâi, reforme, simplificare, un program mai concentrat, păstrarea și consolidarea a ceea ce am realizat – Consiliul European de Cercetare și Consiliul European pentru Inovare,” a spus comisarul.
Planuri pentru Horizon Europe și reformele viitoare
Pentru ultimii doi ani ai programului Horizon Europe (2026-2027), sunt planificate mai multe acțiuni, inclusiv apeluri mai puțin prescriptive și un proces de aplicare în două etape pentru a oferi cercetătorilor mai multă flexibilitate. De asemenea, este planifică o extindere a apelurilor cu sume forfetare.
Zaharieva a subliniat că rata de succes între 8% și 14% implică pierderi de timp și bani pentru proceduri complexe. Ea dorește, de asemenea, să simplifice textele programelor de lucru, despre care spune că sunt prea lungi și prescriptive.
„Nu avem timp de pierdut. Nu vreau să aștept trei ani pentru a reforma următorul Program Cadru.”
Reducerea decalajelor în cercetare
Horizon Europe va fi benefic pentru toate statele membre, inclusiv pentru cele din Europa Centrală și de Est, care se confruntă cu un decalaj de performanță.
În unele dintre aceste țări, cercetătorii pot primi cu până la 40% mai puțin decât în statele membre mai bogate. Zaharieva a sugerat că problema salariilor va reveni pe agenda politică în negocierile pentru FP10.
Zaharieva a abordat și problema „scurgerii de inovație”, unde start-up-urile europene se confruntă cu dificultăți în accesarea capitalului rapid necesar pentru scalare.
Aproximativ 54% dintre companiile europene acuză birocrația, iar 24% întâmpină probleme în accesarea capitalului.
În ceea ce privește alocarea a 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, un obiectiv stabilit acum două decenii, Zaharieva consideră că este „absolut realizabil”. În 2023, UE a cheltuit 2,2% din PIB pentru acest domeniu.
