Roboții reduc valoarea muncii și destabilizează carierele muncitorilor atât în sectorul de producție, cât și în alte domenii economice regionale, conform unui studiu recent realizat de economiștii Maria Petrova (Universitatea Pompeu Fabra), Gregor Schubert (UCLA), Bledi Taska (VP de analiză la SkyHive) și Pinar Yildirim (Wharton).
Aceștia au analizat datele din CV-urile a aproximativ 16 milioane de persoane din SUA, pentru a calcula „valoarea de carieră” pe parcursul vieții în diferite ocupații.
„Valoarea de carieră” reprezintă o măsură a veniturilor viitoare așteptate și include probabilitatea de tranziții profesionale viitoare și potențialul de câștig al ocupațiilor prezente și viitoare.
Este practic o estimare a oportunității de a prospera prin urcarea în ierarhia profesională.
Studiul arată că adoptarea roboților pentru munca industrială contribuie la scăderea valorii carierei pe piața muncii locale.
„Un robot suplimentar la 1.000 de muncitori a redus valoarea carierei pe piața locală cu 3.900 de dolari între 2004 și 2008 și cu 2.480 de dolari între 2008 și 2016, adică echivalentul a 1,7% și 1,1% din valorile medii ale carierei din anul 2000. În zonele care au fost mai expuse penetrării roboților, valoarea medie a carierei a scăzut și mai mult între 2000 și 2016. Această scădere a fost mai pronunțată pentru persoanele slab calificate, o parte substanțială a declinului provenind din mobilitatea lor ascendentă redusă”, observă studiul.
Intrarea roboților în câmpul muncii reduce valoarea carierei prin faptul că determină mai multe tranziții de job către locuri de muncă cu salarii similare și mai puține tranziții către locuri mai bine plătite.
Muncitorii slab calificați au întâmpinat dificultăți deosebite în a menține o mobilitate ascendentă în carieră.
Roboții se implică, involuntar, și în politică
Pinar Yildirim, una dintre co-autoarele studiului, a explicat că cele mai mari efecte negative au fost observate în regiunea Rust Belt, unde roboții industriali sunt utilizați pe scară largă.
Ceea ce este surprinzător, a menționat ea, este că efectul automatizării nu se limitează la sectorul de producție, ci afectează și locurile de muncă din servicii și comerțul cu amănuntul.
„Când tehnologiile de robotizare încep să preia unele locuri de muncă din producție, efectele negative sunt resimțite și dincolo de acele industrii… Nu ne-am așteptat ca și alte industrii să fie afectate negativ – aproape la fel de mult ca industriile de producție.”
Motivul este că muncitorii dintr-o zonă afectată de roboți au mai puțini bani de cheltuit – fie pentru locuințe și educație, fie pentru produse și servicii.
Bledi Taska a spus că una dintre cele mai interesante constatări este legătura dintre oportunitățile reduse de carieră și comportamentul politic.
„Zonele cele mai afectate de robotizare au înregistrat un sprijin mai puternic pentru candidații populiști, cum ar fi Donald Trump, în 2016. Legătura dintre incertitudinea carierei și realinierea politică este clară: pe măsură ce oamenii își pierd încrederea în capacitatea lor de a avansa economic, caută soluții politice alternative,” a spus Taska.
