Implementarea inteligenței artificiale (AI) în industriile audiovizuale din Europa provoacă îngrijorare în sector, mai ales în ce privește riscul pierderii locurilor de muncă, impactul asupra drepturilor de autor și a creșterii dezinformării.
Utilizarea unor modele de inteligență artificială, precum Claude, Midjourney și DALLE, în industriile audiovizuale, fie pentru crearea sau consumul de filme, seriale și alte programe, prezintă anumite riscuri pentru jucătorii din industrie și public.
Potențialele pierderi de locuri de muncă, reducerea creativității umane, amenințările la adresa drepturilor de autor și a drepturilor la imagine, declinul integrității jurnalistice și riscul crescut de dezinformare și informații false sunt doar câteva dintre pericolele ce trebuie abordate pe măsură ce această tehnologie se răspândește în industrie.
Acestea sunt concluziile unui nou raport realizat de Observatorul Audiovizual European al Consiliului Europei, care se concentrează pe cele 27 de state membre ale organizației, care sunt, de asemenea, membre UE.
Problemele legate de drepturile de autor reprezintă o provocare semnificativă în contextul tehnologiei AI
Sistemele de inteligență artificială se bazează adesea pe conținut protejat de drepturi de autor pentru antrenare.„Hrănirea mașinii” cu acest tip de conținut ridică întrebări complexe despre proprietatea intelectuală, iar raportul analizează complexitatea juridică a utilizării de către AI a lucrărilor protejate de drepturi de autor, inclusiv crearea de conținut derivat de către modelele AI.
Protecția datelor este o preocupare majoră, deoarece AI procesează adesea cantități vaste de date personale. Raportul analizează modul în care Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și noua Lege a Inteligenței Artificiale au ca scop protejarea informațiilor personale. De asemenea, abordează transferurile internaționale de date și compară abordările UE și SUA în privința confidențialității datelor.
Acest nou raport oferă o analiză detaliată a cadrului legal aplicabil utilizării AI și întreabă dacă acesta este suficient de robust în fața dezvoltării rapide a acestor noi modele.
Raportul pune în discuție dacă lucrările generate de AI pot fi atribuite creatorilor umani și dacă acestea încalcă potențial lucrările existente utilizate pentru antrenarea sistemului AI. De asemenea, subliniază necesitatea transparenței și pune întrebarea cine ar trebui să fie responsabil pentru conținutul generat de AI.
În timp ce explorează posibilitățile de inovație, creativitate și eficiență oferite de AI pentru industriile audiovizuale, raportul concluzionează că actualul cadru de reglementare privind AI include diverse legislații, unele fiind încă într-o fază incipientă.
Eficacitatea cadrului legislativ în asigurarea unei integrări benefice și sustenabile a AI în sectorul audiovizual rămâne de văzut.
