Sibiu Innovation Days, ajuns la cea de-a cincea ediție, a adus și în acest an experți ai Comisiei Europene, personalități din mediul academic, specialiști din Industrie și membri ai comunităților de practică, într-un eveniment de o înaltă ținută academică. Peste 50 de speakeri au venit cu persective unice și inovatoar, explorând tema tehnologiilor emergente văzute ca motoare ale transformării digitale în afaceri și educație pentru dezvoltarea durabilă și reducerea decalajului de inovare dintre România și țările europene.
De asemenea, în secțiunea de hackathon dedicat studenților, ei au putut dezvolta aplicații hardware și software, lucrând pentru un concept referitor la transformarea digitală pe mai multe teme și au concurat pentru premiul de inovare instituit prin proiectul CoDEMO (Co-Creative Decision-Makers for 5.0 Organizations).
În premieră, în cadrul Sibiu Innovation Days a fost organizat și un panel dedicat tehnologiilor cuantice, cele despre care se vorbește tot mai mult că vor revoluționa calculele complexe, securitatea informațiilor și diagnosticarea medicală. De altfel, UE se angajează să devină lider global în tehnologie cuantică prin dezvoltarea unui ecosistem de excelență și inovare în acest domeniu.
”În următorii ani, tehnologiile cuantice vor face posibilă realizarea rapidă a lucrurilor care pur și simplu nu pot fi făcute astăzi, de la sarcini complexe de calcul, cum ar fi modelarea reacțiilor biomoleculare și chimice pe care cele mai puternice supercalculatoare nu le pot gestiona astăzi, până la trimiterea de informații sensibile în siguranță oriunde sau diagnosticarea bolile mai rapid și mai precis doar privind în interiorul celulelor umane. Cercetarea intensă bazată pe mecanica cuantică a condus la progrese tehnice majore în multe domenii diferite, inclusiv dezvoltarea de calculatoare cuantice, senzori, criptografie și telecomunicații. La 5 decembrie 2023, Consiliul European a emis o declarație pe care statele membre ale UE o semnează pentru a indica faptul că recunosc importanța strategică a tehnologiilor cuantice pentru competitivitatea științifică și industrială a UE și se angajează să lucreze împreună pentru a dezvolta un ecosistem de tehnologie cuantică de clasă mondială în întreaga Europă, cu scopul final de a face din Europa „valea cuantică” a lumii, o regiune globală lider pentru excelență și inovare cuantică. Prin proiectul RONAQCI (Infrastructura Națională de Comunicare Cuantică a României) implementat la ULBS și conferința Sibiu Innovation Days 2024, România se aliniază acestor eforturi.”, a declarat profesorul Adrian Florea, director al Institutului de Transfer de Cunoaștere Hasso Plattner din Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu și vicepreședinte al Cluj IT Cluster.
Radu Ionicioiu la Sibiu Innovation Days: Este important să dezvoltăm cercetarea

”Este prima oară când vin la Sibiu Innovation Days și, din câte știu eu, e prima oară când se vorbește despre Quantum. Este un domeniu clar de avangardă. Avem, așa după cum știi, o strategie națională de comunicații cuantice și lucrurile au început să se schimbe. Quantum va impacta foarte mult toate domeniile pe care le știm. E o schimbare de paradigmă, va impacta major domeniul computingului, deci felul în care calculăm, dar va impacta și comunicațiile. La SID am vorbit destul de mult despre comunicațiile cuanatice, pentru că asta este prima tehnologie și este cea mai aproape de piață și, practic, are maturitatea tehnologică cea mai mare. După aceea vorbim despre sensing. Gândește-te la aplicații medicale și ce se poate dezvolta acolo. Pentru noi e important să dezvoltăm cercetarea. Evident, educația este un pilon extrem de important, pentru că dacă nu ai oameni care să facă cercetare, nu poți împinge domeniul mai departe. Infrastructura, iarăși, este evident. E nevoie de infrastuctură. Și aici vine educația, pentru că dacă nu ai oameni care să lucreze și oamenii educați care să opereze infrastructura, nu ai făcut nimic. Cred că noi, în România, trebuie să începem încet-încet cu industria de tehnologii cuantice. Nimeni nu spune să faci un calculator cuantic! Este foarte greu și nu, nici nu poți să faci competiție cu marile companii și cu alte țări foarte avansate. Dar ideea este să ne axăm pe ceea ce suntem buni. Spre exemplu, avem o tradiție în laseri. România a fost a patra țară din lume care a avut un laser în anii 60, după Statele Unite, Franța și Rusia. Noi am avut al patrulea laser, la Măgurele. Ideea este să construim pe ce avem deja și multe din lucrurile și tehnologiile folosite în domeniul tehnologiilor laser se pot translate către zona de cuantum relativ ușor.”, a declarat dr. Radu Ionicioiu.
Dr. Radu Ionicioiu are peste 20 de ani de experiență în cercetare, în domeniul informațiilor cuantice și tehnologiilor cuantice. După ce și-a obținut doctoratul în fizică teoretică (Cambridge University, 1999), el a lucrat în toată lumea (Marea Britanie, Italia, Australia, Canada) atât în mediul academic, cât și în industrie (Hewlett-Packard Labs). Este reprezentantul României (Sherpa) în Consiliul EuroQCI și membru al Consiliului Consultativ Strategic al EU Quantum Flagship. Radu Ionicioiu a fondat si coordonează RoQnet, Romanian Quantum Network, cu scopul de a dezvolta tehnologii cuantice in Romania. În prezent este Cercetător Senior la IFIN-HH (București, Măgurele).
Ioan-Albert Florea, masterand român la Universitatea Tehnică din Munchen: Mă voi întoarce în România
”Eu sunt un computer scientist, un ”calculatorist”, cum se zice la noi, în România. Născut, crescut. Nu am un background în fizică, ci mai degrabă în zona de calculatoare, însă pot să învăț foarte repede, într-un timp foarte scurt, iar domeniul Quantum Computing mă pasionează. La facultatea noastră suntem motivați către interdisciplinaritate și, astfel, am ales un proiect unde pot să contribui și să-mi folosesc cunoștințele în zona de quantum computing și quantum information, având un profesor pe design automation foarte bun. Intenția lor, ca departament, este de a automatiza foarte multe task-uri. Nu doar pe calculatoarele cuantice, dar și pe cele clasice. Pentru că dacă noi n-am fi avut multă inovație în zona asta și eficientizare, n-am fi putut avea calculatoare, telefoane și tot felul de device-uri despre care să comunicăm foarte eficient. Și asta ne dorim și în Quantum, să putem scala, să putem folosi nu doar o mie de qubiți, ca în momentul de față, ci ne dorim să putem folosi calculatoarele quantice care să ne ajute în partea de simulare, să creăm noi medicamente și tot felul de materiale noi, dar și pe partea de cybersecurity.
Oricum, eu mă pregătesc la Munchen, dar doresc să revin în țară. Dorința mea este să sprijin România în general și comunitatea sibiană în particular. Eu personal îmi doresc foarte mult să aducem cât mai multe tehnologii cuantice în România. Vreau să spun, punctual – pentru că și despre asta e oarecum prezentarea mea la acestă conferință – că dezvoltatorii software din ziua de azi, nu contează că lucrează în DevOps, în software engineering, pe chestii mecanice, cu background-ul lor matematic pot tranzita foarte ușor către acest domeniu. Fac așadar un apel către toți colegii să strângem rândurile, pentru că noi am construit până acuma infrastructura pentru tehnologiile din viața de zi cu zi, pe calculatoare clasice. La fel avem nevoie și cu cele de Quantum”, a spus Ioan-Albert Florea.
Ioan-Albert Florea este masterand la Universitatea Tehnică din München, unde și-a terminat și licența în Informatică. Principalele sale interese în acest moment sunt Quantum Computing, Machine Learning și Deep Learning.