Comisia Europeană (CE) face demersuri pentru a comasa toate fondurile pentru cercetare și inovare, inclusiv Consiliul European pentru Cercetare (ERC) și Consiliul European pentru Inovare (EIC), într-un nou fond de competitivitate care va fi lansat în cadrul noului buget multianual, ce va începe în 2028.
O prezentare realizată de direcția bugetară a Comisiei dezvăluie un scenariu în care aproximativ o duzină de programe de cercetare și inovare ar fi integrate în Fondul European pentru Competitivitate, cu scopul de a concentra și simplifica eforturile UE de a revitaliza inovația, productivitatea și creșterea economică.
Lista, conform unei prezentări datate septembrie 2024, include:
- Pilonul I din Horizon Europe (inclusiv ERC)
- Pilonul II din Horizon Europe
- EIC și EIT
- Fondul European de Apărare
- Fondul pentru Inovare
- EU4Health
- Spațiu
- Europa Digitală
- InvestEU
- Programul pentru Piața Unică
Comisia afirmă că aceste programe nu beneficiază de o „coordonare strategică” și sunt prea complexe, îngreunând accesul industriei la finanțare din partea UE.
Documentul critică, de asemenea, lipsa de flexibilitate în realocarea fondurilor, numărul mare de reguli, suprapunerile și întârzierile, precum și lipsa unei guvernări comune.
Problema principală este că gestionarea acestor programe a devenit prea greoaie pentru Comisie.
O reformă majoră pentru simplificare
Reforma propusă prevede un fond unic pentru a remedia aceste probleme. Comisia susține că noul Fond pentru Competitivitate ar urma o „agendă politică puternică”, cu un regulament unic privind eligibilitatea și participarea terților, precum și un sistem de guvernare centralizat.
Această propunere vine în urma unui raport realizat de Mario Draghi, care subliniază ceea ce economiștii Comisiei știau deja: încetinirea productivității și a creșterii economice în UE se datorează subinvestițiilor în știință și tehnologie, precum și fragmentării pieței unice de către cele 27 de jurisdicții economice și regulamentele stricte privind ajutoarele de stat și concurența.
Negocierile între Comisie și statele membre sunt în desfășurare cu privire la propunerile legislative pentru următorul Cadru Financiar Multianual și pentru al zecelea Program-Cadru pentru cercetare și inovare (FP10), cu rezultatele așteptate în prima jumătate a anului 2025.
Oportunități și provocări
Deși restructurarea radicală propusă de direcția bugetară a Comisiei ar putea suferi modificări în urma negocierilor politice, unii actori din domeniul cercetării și inovării de la Bruxelles consideră că această reformă ar putea fi o oportunitate de a regândi modul în care funcționează finanțarea UE.
Mattias Björnmalm, secretarul general al CESAER, o asociație non-profit a universităților de științe și tehnologie, consideră că noua structură este o oportunitate de a pune știința și tehnologia în centrul agendei de competitivitate a UE, așa cum au subliniat în repetate rânduri discursurile Ursulei von der Leyen și rapoartele lui Draghi și Enrico Letta.
„Prima ajustare necesară este să fim fideli celor afirmate de von der Leyen, Draghi și Letta: cercetarea, inovarea, știința și tehnologia trebuie să fie în centrul acestei inițiative”, a spus Björnmalm.
Manuel Heitor, fost ministru al științei din Portugalia, conduce un grup de experți care va publica săptămâna viitoare un raport cu recomandări privind principiile și structura FP10.
Totuși, un super-fond care să includă FP10 și fonduri pentru spațiu, apărare și inovare ar necesita un buget uriaș, spune Björnmalm.
„Dacă găsim o modalitate de a realiza acest lucru, nu vorbim de 100 sau 200 de miliarde de euro, ci de peste un trilion de euro.”
Riscurile și viitorul fondului
Între timp, unii cer Comisiei să evalueze impactul unei astfel de unificări. Kurt Deketelaere, secretarul general al LERU, a solicitat pe rețelele sociale ca Marc Lemaitre, șeful direcției de cercetare, să-și exprime opinia despre propunerea pentru noul Cadru Financiar Multianual.
Un nou principiu propus în document permite Comisiei să solicite reforme statelor membre în schimbul finanțării UE.
Björnmalm consideră că această inițiativă ar putea încuraja statele să atingă țintele de cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare stabilite acum 20 de ani și să implementeze „a cincea libertate” pentru cercetare.
O schimbare semnificativă în structura Comisiei
După ce von der Leyen și-a anunțat noua echipă de comisari, a devenit clar că vor avea loc schimbări majore. Ekaterina Zaharieva a fost numită comisar pentru start-up-uri, cercetare și inovare.
Cu toate acestea, politica în domeniul cercetării și dezvoltării nu se va limita la portofoliul Zahareievei.
Știința și tehnologia vor fi integrate și în alte domenii: Stéphane Séjourné va fi vicepreședinte executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială, iar Henna Virkkunen va coordona inițiative privind suveranitatea tehnologică, securitatea și democrația, contribuind la înființarea unui consiliu pentru cercetare în inteligența artificială și la investiții în tehnologii de frontieră, precum supercomputere, semiconductori, IoT, genomică, computație cuantică și tehnologie spațială.
În plus, Virkkunen va dezvolta un „plan pe termen lung pentru cipuri cuantice în UE”, conform recomandărilor lui Draghi din raportul său privind competitivitatea europeană.