Un grup de 15 miniștri ai cercetării din Uniunea Europeană (UE) a trimis o scrisoare comună comisarului în exercițiu pentru cercetare, Iliana Ivanova, și comisarului desemnat, Ekaterina Zaharieva, solicitându-le să asigure că FP10 (programul european pentru cercetare) va continua să ofere șansa participării oricărui stat membru. Printre semnatari se află și ministrul român al Cercetării, deși România alocă anual acestui domeniu sume infime.
Ceilalți semnatari provin din Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia.
Clasamentul European al Inovaţiei 2024 (European Innovation Scoreboard – EIS / Tabloul de bord european privind inovarea), care oferă o evaluare comparativă a performanţei în cercetare şi inovare a statelor membre ale Uniunii Europene, plasează România pe ultimul loc la capitolul inovare, România fiind clasată ca un „Inovator Emergent” cu o performanţă de 37,4% din media UE, spre comparaţie cu Danemarca, liderul european în inovare, cu un scor de 149,3% din media europeană.
„Insistăm ca negocierile pe acest aspect al programului să înceapă din timp și să nu fie amânate până la finalizarea programului, așa cum s-a întâmplat cu programul Horizon Europe”, se arată în scrisoare.
Cei 15 insistă că FP10 trebuie să păstreze componenta „Extinderea participării și răspândirea excelenței” și să continue promovarea excelenței în cercetare în UE.
Teama de a nu pierde bani
Aceștia văd viitorul programului de extindere în FP10 „nu doar ca un instrument esențial pentru abordarea disparităților existente, ci ca un testament al forței colective a peisajului de cercetare al UE.”
Aceste țări reprezintă o minoritate confortabilă în Consiliul UE, unde statele membre, Parlamentul și Comisia vor negocia detaliile FP10, care urmează să înceapă în 2028.
În timpul negocierilor pentru Horizon Europe, statele membre au fost împărțite în două tabere care au negociat asupra domeniului și dimensiunii programului de extindere și asupra chestiunii egalității salariale pentru cercetătorii din statele membre mai sărace.
Din această cauză, negocierile au durat mai mult decât era necesar, iar acum cele 15 state membre semnatare ale scrisorii către Ivanova și Zaharieva vor ca detaliile privind diferențele de performanță în FP10 să fie soluționate devreme.
Răspândirea excelenței pe o arie mică din UE
Semnatarii cer, de asemenea, dublarea bugetului pentru extinderea participării în cadrul FP10.
„Susținem ferm că FP10 ar trebui să păstreze elementele cheie din programul de răspândire a excelenței, integrând în același timp alte acțiuni pentru a îmbunătăți cu adevărat colaborarea în cercetare și inovare în întreaga Europă și participarea tuturor statelor membre UE în toate pilonii FP10.”
„Extinderea participării și răspândirea excelenței” a fost introdusă pentru prima dată în Horizon 2020, iar în Horizon Europe măsurile au un buget de puțin sub 3 miliarde de euro, cu 15 state membre eligibile pentru apeluri.
A fost conceput pentru a ajuta statele membre rămase în urmă să ajungă din urmă liderii în inovație ai UE și, conform celor mai recente date, se pare că acest program dă roade, țările cu performanțe mai slabe crescându-și cota de granturi de la 9% în Horizon 2020 la 13% în prima jumătate a Horizon Europe.
Potrivit evaluării Comisiei asupra programului Horizon 2020 din 2014-2020, schemele de extindere precum Twinning și Teaming au funcționat bine.
Cu toate acestea, scrisoarea susține că, în ciuda îmbunătățirilor în participare observate în Horizon 2020, „integrarea statelor membre din programul de extindere în rețelele consacrate promovate de [Horizon Europe] rămâne o provocare.”
Măsurile de extindere sunt sub presiune deoarece mai multe state membre și grupuri de lobby insistă ca excelența să fie singurul criteriu pentru acordarea de granturi prin Programul Cadru.
Danemarca a mers chiar mai departe și a sugerat ca programul să fie mutat în afara FP10, afirmând că măsurile actuale de extindere „nu sunt optime în ceea ce privește valoarea adăugată măsurată prin participarea extinsă.”
Propunerea a întâmpinat rezistență din partea ministerelor și a factorilor de decizie din domeniul cercetării din Europa Centrală și de Est, care susțin că sunt deschiși să discute viitorul măsurilor de extindere, dar nu sunt de acord cu eliminarea acestora din FP10.
