Aplicația de mesagerie Telegram a anunțat că va transmite adresele IP și numerele de telefon ale utilizatorilor către autoritățile care au mandate de percheziție sau alte solicitări legale „valide”.
Modificarea termenilor și condițiilor de utilizare și a politicii de confidențialitate „ar trebui să descurajeze infractorii”, a declarat CEO-ul Telegram, Pavel Durov.
„Deși 99,999% dintre utilizatorii Telegram nu au nicio legătură cu activitățile infracționale, acel 0,001% implicat în activități ilicite creează o imagine negativă pentru întreaga platformă, punând în pericol interesele celor aproape un miliard de utilizatori ai noștri”, a continuat el.
Schimbarea de direcție a venit după arestarea lui Durov
Anunțul marchează o schimbare semnificativă pentru Durov, cofondatorul originar din Rusia al platformei de mesagerie care a fost reținut luna trecută de autoritățile franceze pe un aeroport din Paris.
Câteva zile mai târziu, procurorii l-au acuzat de facilitarea activităților infracționale pe platformă.
Printre acuzațiile aduse se numără complicitatea la răspândirea de imagini cu abuzuri asupra copiilor și traficul de droguri.
De asemenea, a fost acuzat că nu a respectat cerințele autorităților.
Durov, care a negat acuzațiile, a criticat autoritățile imediat după arestare, spunând că a-l face responsabil pentru crimele comise de terți pe platformă este atât „surprinzător”, cât și „eronat”.
Criticii spun că Telegram a devenit un focar de dezinformare, pornografie infantilă și conținut legat de terorism, parțial din cauza funcției care permite grupurilor să aibă până la 200.000 de membri.
Spre deosebire de asta, WhatsApp, deținut de Meta, limitează dimensiunea grupurilor la 1.000.
Acuzațiile aduse Telegram se tot înmulțesc
Luna trecută, Telegram a fost investigată pentru găzduirea unor canale considerate extremiste care au contribuit la violențele din orașele englezești.
La începutul acestei săptămâni, Ucraina a interzis aplicația pe dispozitivele emise de stat, pentru a minimiza amenințările din partea Rusiei.
Arestarea lui Durov a declanșat o dezbatere despre viitorul protecțiilor privind libertatea de exprimare pe internet.
După reținerea lui Durov, mulți au început să se întrebe dacă Telegram este cu adevărat un loc sigur pentru disidenții politici, potrivit lui John Scott-Railton, cercetător la Citizen Lab din cadrul Universității din Toronto.
El spune că această schimbare recentă a politicii este deja primită cu îngrijorare în multe comunități.
„Marketingul Telegram ca o platformă care ar rezista cererilor guvernamentale a atras persoane care doreau să se simtă în siguranță în a-și împărtăși opiniile politice în locuri precum Rusia, Belarus și Orientul Mijlociu. Mulți analizează acum anunțul Telegram având o întrebare de bază în minte: înseamnă asta că platforma va începe să coopereze cu autoritățile din regimurile represive?”, a spus Scott-Railton.
Telegram nu a oferit prea multe detalii despre modul în care va gestiona astfel de cereri în viitor.
Experții în securitate cibernetică spun că, deși Telegram a eliminat unele grupuri, are un sistem mult mai slab de moderare a conținutului în comparație cu alte companii de social media și aplicații de mesagerie.
Până acum, Telegram furniza informații doar despre suspecții de terorism, potrivit 404 Media.
Luni, Durov a declarat că aplicația folosește acum „o echipă dedicată de moderatori” care utilizează inteligența artificială pentru a ascunde conținutul problematic din rezultatele căutărilor.
