Organizațiile societății civile au solicitat adoptarea unei legislații care să interzică total software-ul de spionaj în întreaga Uniune Europeană (UE), invocând utilizarea abuzivă și reglementările insuficiente. Până acum, toate statele membre ale UE și-au spionat cetățenii.
Dezbaterea privind reglementarea software-ului de spionaj s-a intensificat în UE începând cu luna iulie 2021, când au apărut dezvăluiri despre utilizarea unor programe malițioase, în special Pegasus, dezvoltat în Israel, pentru a viza politicieni, jurnaliști și activiști.
„Regretăm că instituțiile UE nu au oferit soluții eficiente în fața numeroaselor rapoarte privind abuzurile de putere și proasta administrare de către statele membre în legislatura trecută”, se arată în declarația comună.
Grupurile din societatea civilă au subliniat că reglementările existente privind libertatea presei sunt fie insuficiente, fie sunt lacunare.
Ele au cerut Comisiei Europene să interzică „producerea, exportul, vânzarea, importul, achiziționarea, transferul, întreținerea și utilizarea software-ului de spionaj.”
Această poziție contrastează cu practicile actuale ale guvernelor UE
„Toate statele membre au achiziționat sau au utilizat unul sau mai multe sisteme de spionaj”, a concluzionat un comitet special al Parlamentului European privind Pegasus, în mai 2023.
Printre semnatarii declarației se numără Center for Democracy & Technology Europe, European Digital Rights Network, European Federation of Journalists, Electronic Privacy Information Center, Civil Liberties Union for Europe, ARTICLE 19, Access Now și Wikimedia Europe.
Propuneri legislative
Pe lângă interzicerea software-ului de spionaj, organizațiile au propus consolidarea reglementărilor existente.
În prezent, în UE, spyware-ul este reglementat prin Actul European privind Libertatea Presei (EMFA), directiva privind confidențialitatea datelor (directiva ePrivacy) și regulamentul privind exporturile cu dublă utilizare.
Grupurile au afirmat că EMFA nu include „garanții esențiale” și „nu reușește să protejeze pe deplin jurnaliștii de software-ul de spionaj”.
De asemenea, au adăugat că revizuirea așteptată a directivei ePrivacy ar trebui să ofere „garanții mai puternice pentru protejarea confidențialității comunicațiilor.” Totuși, directiva ePrivacy este blocată de mai mulți ani.
În plus, organizațiile au cerut revizuirea regimului de control al exporturilor pentru a se asigura că software-ul de spionaj produs în UE nu poate fi „utilizat pentru represiune sau încălcări ale drepturilor omului.”
Polonia în prim-plan
Silvia Lorenzo Perez, directoarea programului de securitate și drepturile omului de la CDT, a remarcat că Polonia, singurul stat membru care „investighează activ abuzurile legate de spyware și ia măsuri concrete pentru a asigura responsabilitatea și despăgubirea victimelor,” ar putea deveni un aliat important în acest efort legislativ.
Polonia va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie 2025, ceea ce ar putea permite Varșoviei să conducă dezbaterea privind interzicerea software-ului de spionaj în cadrul Consiliului.
