Președintele reales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are în plan finanțarea cu până la 100 de miliarde de euro a cercetării în domeniul inteligenței artificiale (AI) sub conceptul „CERN pentru IA”. Totuși, susținătorii și criticii ideii subliniază că planului îi lipsesc detalii esențiale.
Mai multe propuneri pentru proiecte mari de cercetare AI au folosit cadrul „CERN pentru IA”, evocând o strategie similară cu cea a Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), care a mutat centrul de greutate al fizicii fundamentale din SUA în Europa după Al Doilea Război Mondial.
O sumă uriașă
Invocarea CERN de către von der Leyen sugerează că Bruxelles-ul ia în considerare serios propunerile care cer o finanțare de 100 de miliarde de euro pentru un interval de 5-7 ani, o sumă care depășește întregul buget de cercetare al Comisiei pentru Orizont Europa, care este de 95,5 miliarde de euro etapizat într-un interval de șapte ani.
„Ce a spus von der Leyen a fost suficient de vag, încât totul va depinde de detalii”, a declarat Holger Hoos, profesor Humboldt pentru IA la Universitatea RWTH Aachen și co-fondator al Confederației Laboratoarelor pentru Cercetarea Inteligenței Artificiale din Europa (CLAIRE).
Hoos a adăugat că este „foarte încântat” că propunerea CERN pentru IA a ajuns la nivelul superior al Comisiei.
Ambiții mari
Von der Leyen intenționează ca următoarea Comisie Europeană să înființeze „un Consiliu European de Cercetare IA în care să ne putem pune în comun toate resursele, similar cu abordarea adoptată cu CERN”.
Europa este mult în urma SUA în ceea ce privește dezvoltarea IA și puterea de calcul, conform rapoartelor recente ale Curții de Conturi Europene și ale Comisiei.
Hoos și CLAIRE susțin ideea unui CERN pentru IA încă din 2018, cerând 100 de miliarde de euro pentru un proiect de cercetare AI care implică o rețea de institute de cercetare din întreaga Europă.
Europenii propun
În martie, Mecanismul de Consiliere Științifică (SAM) al Comisiei a propus înființarea unui Institut European Distribuit pentru IA în Știință (EDIRAS), descris ca un „CERN distribuit pentru IA în cercetare”, care ar trebui finanțat printr-un „Consiliu European pentru IA în Știință”.
Comisia nu a publicat încă actualizări oficiale cu privire la propunerea SAM.
Propunerile SAM și CLAIRE se suprapun, dar în timp ce CLAIRE solicită eforturi concentrate, inclusiv o facilitate centrală, EDIRAS vizează promovarea AI în știință în general.
Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS) a publicat recent un raport care încearcă să coroboreze aceste propuneri într-un efort comun de colaborare privind IA cu un cost de 100-120 de miliarde de euro pe șapte ani.
Deși suma este substanțială, raportul CEPS subliniază că „mărimea investiției trebuie evaluată în raport cu […] costul de oportunitate de a nu face nimic”.
O sumă prea mare?
Până acum, guvernele s-au concentrat pe inițiative naționale de IA, dar Hoos consideră că „oamenii încep să realizeze că, dacă [țările europene] nu fac [cercetare de ultimă oră în IA] împreună, nu se va realiza.”
Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu costul proiectului. Deși AI este o „tehnologie extrem de importantă”, profesorul de Management, Strategie și Inovare și Fellow Senior Bruegel, Reinhilde Veugelers, este sceptică cu privire la necesitatea unei inițiative ample specifice AI.
„[100 de miliarde de euro] reprezintă o mulțime de bani și, fără un motiv cu adevărat bun, ar fi mulți bani irosiți”, a spus ea.
Între timp, Microsoft și OpenAI elaborează planuri pentru un singur centru de date gigant la un cost de până la 100 de miliarde de dolari.